ECONOMIE
Sprijin financiar pentru listarea la bursă a întreprinderilor
În Monitorul Oficial nr. 164 din 27 februarie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 348/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Listarea la bursă a întreprinderilor”, act normativ al cărui obiectiv este de a ajuta întreprinderile să își sporească accesul la finanțare prin intermediul unor instrumente specifice, și anume emiterea de noi acțiuni. Prin intermediul schemei se va acorda sprijin financiar sub formă de grant întreprinderilor care doresc să emită acțiuni, precalificate pentru admiterea la tranzacționare, în conformitate cu condițiile Bursei de Valori București (BVB), pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Până la 30 iunie 2025, un număr de minimum 280 de întreprinderi vor fi beneficiare ale acestei investiții.
Schema de ajutor de minimis se aplică tuturor întreprinderilor care îndeplinesc cumulativ condițiile următoare: a) sunt societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată pentru care se completează Declarația de angajament cu privire la transformarea întreprinderii în societate pe acțiuni; b) sunt societăți cu capital majoritar privat; c) au sediul social în România.
Schema nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: ▪ atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză; ▪ atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari; d) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de cele importate; f) ajutoarelor acordate pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri. Un solicitant care își desfășoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât și în sectoare/domenii neeligibile, nu poate beneficia de finanțare în temeiul prezentei scheme.
Sprijinul acordat în cadrul acestei scheme constă în finanțare nerambursabilă din fonduri europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sub forma unui ajutor de minimis. Granturile vor fi acordate pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 8% din valoarea subscrierilor la oferta publică inițială primară, în limita sumei de 200.000 euro/întreprindere pentru admitere la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB, respectiv în limita sumei de 25.000 de euro/întreprindere pentru admitere la tranzacționare prin sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB (piața AeRO), cu respectarea prevederilor art. 12. În cazul întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost, valoarea ajutorului de minimis este de maximum 100.000 de euro/întreprindere.
Intensitatea ajutorului de minimis este de maximum 70% din totalul cheltuielilor eligibile, astfel cum sunt ele definite în ghidul specific, cu condiția respectării pragurilor maxime menționate anterior. Pentru calcularea ajutorului financiar nerambursabil acordat unei întreprinderi, ajutorul financiar nerambursabil acordat va rezulta astfel: a) pentru listarea prin sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB (segmentul AeRO) se va folosi formula, ținându-se cont de limite: Vafn ≤ min (Vche * 0,7; 0,08 * Vopi; 25.000 euro) b) pentru listarea pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București se va folosi formula, ținându-se cont de limite: Vafn ≤ min (Vche * 0,7; 0,08 * Vopi; 200.000 euro), unde: Vafn reprezintă valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat prin prezenta schemă de ajutor de minimis; Vche reprezintă valoarea cheltuielilor eligibile, așa cum sunt ele definite prin prezenta schemă de ajutor de minimis; Vopi reprezintă valoarea subscrierilor la oferta publică inițială primară. Ajutorul de minimis se acordă în lei, iar pentru calculul echivalentului său în euro se va utiliza cursul de schimb InforEuro din luna ianuarie 2023 de 1 euro = 4,9493 lei.
În cadrul prezentei scheme sunt eligibile pentru acordarea ajutorului de minimis cheltuielile privind activitățile care au ca scop admiterea la tranzacționare a întreprinderilor, în conformitate cu condițiile Bursei de Valori București, pe oricare dintre segmentele de piață disponibile și respectă condițiile de eligibilitate din prezenta schemă de ajutor de minimis.
Prezenta schemă de ajutor de minimis se aprobă prin ordin al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene și se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României până la epuizarea bugetului alocat, dar nu mai târziu de 30 iunie 2025. Plata ajutorului se efectuează până la data de 31 decembrie 2026, în limita bugetului alocat schemei de ajutor de minimis.
Sursa de finanțare pentru prezenta schemă este PNRR, pilonul III, componenta C9, investiția I3, măsura 2. Valoarea totală alocată pentru ajutorul de minimis care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de 35 de milioane de euro, echivalent în lei, la cursul InforEuro valabil în cadrul schemei. Alocarea orientativă a bugetului pe ani este următoarea: 2023 – 10 milioane euro; 2024 – 15 milioane euro; 2025 – 10 milioane euro. Sumele rămase necheltuite într-un an vor fi reportate în anii următori în perioada de valabilitate a schemei. Numărul maxim estimat al beneficiarilor de ajutor de minimis în cadrul prezentei scheme este de 300 de întreprinderi.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 8 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a înregistrat în primele șapte luni un deficit al balanței comerciale de 10,2 miliarde euro