Rețele sociale

ECONOMIE

Ordinul nr. 2.048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici. Clarificări

Radio CECCAR FM

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

După cum se știeOMF nr. 2.048/2022, prin care se aduc completări reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, a fost oficializat în septembrie anul trecut. Vom prezenta, în cele ce urmează, prevederile actului normativ și unele clarificări pe care le considerăm necesare.

Principalele prevederi

I. Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, au fost modificate după cum urmează:

– Reglementările transpun și prevederile din Directiva (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 429 din data de 1 decembrie 2021.

– Este introdus un capitol nou în reglementările contabile, cap. 131 Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit.

În înțelesul acestui capitol se aplică următoarele definiții:

  • societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmește situațiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entități;
  • situații financiare anuale consolidate înseamnă situațiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entități economice;
  • jurisdicție fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicție nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit;
  • entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup.

Entitățile și sucursalele care au obligația de a transmite rapoarte cu privire la impozitul pe profit

1. Societățile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.

2. O societate-mamă finală nu mai face obiectul obligațiilor de raportare stabilite la pct. 1 atunci când cifra de afaceri netă consolidată a acesteia la data bilanțului scade sub cuantumul de 3.700.000.000 lei pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare anuale consolidate.

3. Entitățile autonome a căror cifră de afaceri netă a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale individuale, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.

4. O entitate autonomă nu mai face obiectul obligațiilor de raportare stabilite la pct. 3 atunci când cifra de afaceri netă a acesteia la data bilanțului scade sub cuantumul de 3.700.000.000 lei pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare.

5. Prevederile pct. 1-4 nu se aplică entităților autonome sau societăților-mamă finale și entităților lor afiliate în cazul în care aceste entități, inclusiv sucursalele lor, sunt stabilite, își au sediul comercial fix sau au o activitate economică permanentă pe teritoriul unui singur stat membru și în nicio altă jurisdicție fiscală.

6. Filialele mijlocii și mari, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidența acestor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare consolidate, au obligația să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.

7. Filialele mijlocii și mari nu mai fac obiectul obligațiilor de raportare stabilite mai sus atunci când totalul cifrei de afaceri nete consolidate a societății-mamă finale la data bilanțului său scade sub cuantumul de 3.700.000.000 lei pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare anuale consolidate.

8. Sucursalele din România, înființate de entități care nu intră sub incidența legislației unui stat membru, au obligația să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind societatea-mamă finală sau entitatea autonomă, în ceea ce privește cel mai recent dintre ultimele două exerciții financiare consecutive.

9. În cazul în care nu sunt furnizate toate informațiile solicitate, sucursala întocmește, publică și asigură accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, care conține toate informațiile pe care aceasta le deține, le-a obținut sau le-a dobândit, precum și o declarație care indică faptul că societatea-mamă finală sau entitatea autonomă nu a pus la dispoziție informațiile necesare.

10. Obligațiile de raportare stabilite la acest punct se aplică numai sucursalelor a căror cifră de afaceri netă a depășit pragul indicat la pct. 9 alin. (3) din Reglementări, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive.

11. O sucursală supusă obligațiilor de raportare în temeiul acestui punct nu mai face obiectul acestor obligații atunci când cifra sa de afaceri netă scade sub pragul indicat la pct. 9 alin. (3) din Reglementări, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive.

12. Unei sucursale i se aplică regulile prevăzute la acest punct numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele criterii:

a) entitatea care a deschis sucursala este fie o entitate afiliată unui grup a cărui societate-mamă finală nu este reglementată de legislația unui stat membru și a cărui cifră de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare anuale consolidate, fie o entitate autonomă a cărei cifră de afaceri netă a depășit la data bilanțului său, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, astfel cum se reflectă în situațiile sale financiare; și

b) societatea-mamă finală menționată la lit. a) nu are o filială mijlocie sau mare.

Conținutul raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit

1. Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat include informații cu privire la toate activitățile entității autonome sau ale societății-mamă finale, inclusiv activitățile tuturor entităților afiliate, consolidate în situațiile financiare aferente exercițiului financiar în cauză.

2. Informațiile menționate la pct. 1 cuprind:

a) numele societății-mamă finale sau al entității autonome, exercițiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului și, după caz, o listă a tuturor filialelor consolidate în situațiile financiare ale societății-mamă finale, pentru exercițiul financiar relevant, stabilite în Uniune sau în jurisdicțiile fiscale incluse în anexele I și II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;

b) o scurtă descriere a naturii activităților acestora;

c) numărul de salariați în echivalent normă întreagă;

d) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepția dividendelor primite de la entitățile afiliate, a veniturilor din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat și a altor venituri similare enumerate la pct. 600 din Reglementări;

e) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);

f) cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exercițiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce privește profiturile sau pierderile impozabile din exercițiul financiar în cauză de către entități și sucursale, în jurisdicția fiscală relevantă;

g) cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exercițiului financiar în cauză de către entități și sucursale în jurisdicția fiscală relevantă; și

h) cuantumul câștigurilor acumulate la sfârșitul exercițiului financiar în cauză.

În sensul lit. d), veniturile includ tranzacțiile cu părți legate.

În sensul lit. f), cheltuielile curente cu impozitele se referă doar la activitățile unei entități din exercițiul financiar relevant și nu includ provizioane pentru obligații fiscale incerte.

În sensul lit. g), impozitele plătite includ impozitele reținute la sursă plătite de alte entități în ceea ce privește plățile către entități și sucursale din cadrul unui grup.

În sensul lit. h), câștigurile acumulate se referă la suma profiturilor din exercițiile financiare anterioare și din exercițiul financiar în cauză, cu privire la distribuirea cărora nu s-a decis încă. În ceea ce privește sucursalele, câștigurile acumulate sunt cele ale entității care a deschis sucursala.

3. Informațiile se atribuie fiecărei jurisdicții fiscale relevante pe baza sediului sau a existenței unui sediu comercial fix sau a unei activități economice permanente care, având în vedere activitățile grupului sau ale entității autonome, poate face obiectul obligației de a plăti impozit pe profit în jurisdicția fiscală respectivă.

4. În cazul în care activitățile mai multor entități afiliate pot face obiectul obligației de a plăti impozit pe profit în cadrul unei singure jurisdicții fiscale, informațiile atribuite jurisdicției fiscale respective reprezintă suma informațiilor referitoare la astfel de activități ale fiecărei entități afiliate și ale sucursalelor lor în jurisdicția fiscală respectivă.

5. Nicio informație privind o anumită activitate nu este atribuită simultan mai multor jurisdicții fiscale.

6. Nu pot fi omise niciodată informațiile referitoare la jurisdicțiile fiscale incluse în anexele I și II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

7. Moneda utilizată în raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit este moneda în care sunt prezentate situațiile financiare consolidate ale societății-mamă finale sau situațiile financiare anuale individuale ale entității autonome. Acest raport se publică în moneda utilizată în situațiile financiare.

Publicarea și accesibilitatea

1. Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit și declarația se publică în termen de 12 luni de la data bilanțului exercițiului financiar pentru care este întocmit raportul, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European și a Consiliului, așa cum este transpusă în legislația națională.

2. Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit și declarația publicate de entități în conformitate cu pct. 1 sunt puse la dispoziția publicului gratuit, în limba română, în termen de cel mult 12 luni de la data bilanțului exercițiului financiar pentru care este întocmit raportul, pe pagina de internet:

a) a entității, atunci când se aplică pct. 5923;

b) a filialei sau a unei entități afiliate, atunci când se aplică pct. 5925; sau

c) a sucursalei sau a entității care a deschis sucursala sau a unei entități afiliate, atunci când se aplică pct. 5926.

3. Sunt scutite de la aplicarea regulilor prevăzute la pct. 2 acele entități al căror raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit publicat în conformitate cu pct. 1 este pus simultan la dispoziția publicului într-un format de raportare electronică cu citire automată, pe pagina de internet a registrului menționat de Directiva (UE) 2017/1.132, așa cum este transpusă în legislația națională, și gratuit pentru orice terț situat în Uniune. Pagina de internet a entităților și sucursalelor conține informații privind scutirea respectivă și o trimitere la pagina de internet a registrului relevant.

4. Raportul și, după caz, declarația rămân accesibile pe pagina de internet în cauză pentru o perioadă de cel puțin 5 ani consecutivi.

Responsabilitatea pentru întocmirea, publicarea și asigurarea accesului la raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit

1. Membrii organelor administrative, de conducere și de supraveghere ale societăților-mamă finale sau ale entităților, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern, au responsabilitatea colectivă de a asigura faptul că raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit este întocmit, publicat și pus la dispoziție în conformitate cu pct. 5923 – 59212.

2. Membrii organelor administrative, de conducere și de supraveghere ale filialelor menționate la pct. 592din Reglementări, precum și persoana sau persoanele desemnate să efectueze formalitățile de publicitate prevăzute de Directiva (UE) 2017/1.132, așa cum este transpusă în legislația națională, pentru sucursalele menționate la pct. 592 6 din Reglementări, care acționează în limitele competențelor conferite de dreptul intern, au responsabilitatea colectivă de a se asigura, făcând uz optim de cunoștințele și mijloacele de care dispun, că raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit este întocmit într-un mod coerent sau conform, după caz, cu pct. 5923-59211 din Reglementări, și că este publicat și pus la dispoziție în conformitate cu pct. 592 12 din Reglementări.

Declarația auditorului statutar

În cazul în care există obligația auditării situațiilor financiare anuale, raportul de audit stabilește dacă, pentru exercițiul financiar anterior exercițiului financiar pentru care au fost întocmite situațiile financiare care fac obiectul auditului, entitatea a avut obligația, în temeiul pct. 5923-5928 din Reglementări, de a publica un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit și, în caz afirmativ, dacă raportul a fost publicat în conformitate cu pct. 59212 din Reglementări.

II. Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, au fost modificate astfel:

– Reglementările transpun și prevederile din Directiva (UE) 2021/2.101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 429 din data de 1 decembrie 2021.

– Este introdus un capitol nou, capitolul 81 Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit.

Este bine-cunoscut faptul că prevederile OMF nr. 2.048/2022 au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. În cazul entităților care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, acestea aplică noile prevederi de la începutul primului exercițiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2023.

Clarificări:

Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit prevăzut de OMF nr. 2.048/2022 nu are legătură cu Raportul CbC (R405), prevăzut de Codul de procedură fiscală. În prezent, nu există nicio prevedere legală care să modifice acest raport 405. Cum actul normativ se aplică de la începutul acestui an, primul raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit va fi întocmit pentru acest exercițiu financiar.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending