Rețele sociale

ECONOMIE

OUG nr. 20/2023: Principalele modificări ale Codului de procedură fiscală

Radio CECCAR FM

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

Procedurile referitoare la eșalonarea clasică și eșalonarea simplificată au fost modificate semnificativ, prin OUG nr. 20/2023, oficializată recent. Prezentăm mai jos prevederile actului normativ.

I. Principalele modificări/completări ale Codul de procedură fiscală

1. Modificări privind eșalonarea clasică (maximum 5 ani)

1.1 Organul fiscal central acordă la cererea debitorilor eșalonări la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare a acestora. Pentru debitorii care nu au în proprietate bunuri în vederea constituirii de garanții în cuantumul prevăzut și nici nu pot constitui niciun fel de garanție ori cuantumul garanțiilor constituite este mai mic de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale restante ce fac obiectul înlesnirilor la plată, eșalonarea se acordă pe cel mult 6 luni.

Vechea prevedere se referea la termenul maxim de 6 luni numai pentru debitorii care nu pot constitui niciun fel de garanție.

Așadar, în termenul de 6 luni intră și persoanele ale căror garanții sunt mai mici de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale.

1.2 Eșalonarea la plată se acordă și pentru obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

1.3 Eșalonarea la plata NU se mai acordă pentru ACCIZE.

1.4 Se vor constitui garanții și pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, 10.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice.

1.5 Contribuabilul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de eșalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracție de an calendaristic.

Anterior emiterii OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de modificare.

1.6 . S-a abrogat prevederea conform căreia, în cazul debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, dobânzile se datorează, se calculează și se comunică pentru obligațiile fiscale principale eșalonate la plată, după finalizarea eșalonării la plată sau, după caz, la data pierderii valabilității eșalonării la plată.

1.7 Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată într-un an calendaristic.

Anterior emiterii OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de menținere a eșalonării.

2. Modificări privind eșalonarea în formă simplificată (maximum 12 luni)

2.1 Eșalonarea la plată se acordă și pentru obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

2.2 Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru ACCIZE.

2.3 Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru impozitele și contribuțiile sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin stopaj la sursă.

2.4 Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru taxele aferente activităților din domeniul jocurilor de noroc.

2.5 Debitorul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de eșalonare la plată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată.

Anterior emiterii OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de modificare.

2.6 Pe perioada pentru care au fost acordate eșalonări la plată pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, se datorează și se calculează dobânzi. Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, cu excepția eșalonărilor acordate pentru obligațiile fiscale rezultate din titlurile de creanță emise de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, pentru care dobânzile se calculează conform prevederilor OUG nr. 66/2011.

Anterior emiterii OUG nr. 20/2023, nivelul dobânzii pe perioada eșalonării a fost de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere (practic se dublează dobânda!).

2.7 Debitorul poate solicita organului fiscal menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată.

Anterior emiterii OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de menținere a eșalonării.

2.8 Debitorii care la data depunerii cererii de eșalonare la plată în formă simplificată au în derulare eșalonări la plată în forma clasică (pe maximum 5 ani) nu mai pot beneficia de eșalonare la plată în formă simplificată.

II. Principalele modificări aduse OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale

1. Debitorul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de înlesnire la plată într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracțiune de an calendaristic.

Anterior OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de modificare a deciziei de înlesnire la plată.

2. Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei înlesniri la plată a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată într-un an calendaristic sau într-o fracțiune de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de stingerea tuturor obligațiilor bugetare care au făcut obiectul înlesnirii la plată.

Anterior OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de menținere a înlesnirii la plată.

ECONOMIE

În proiect, modificări la Codul fiscal

Radio CECCAR FM

Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, document care urmează să transpună în legislația națională unele prevederi ale Directivei europene privind sistemul comun al Taxei pe Valoare Adăugată, prevederi ca ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Astfel, potrivit unui comunicat al Executivului, se clarifică prevederile referitoare la termenul de depunere a declarațiilor aferente regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2 din Codul fiscal, stabilind în mod expres ultima zi calendaristică a fiecărei luni, chiar dacă aceasta este nelucrătoare. În actuala variantă a Codului Fiscal se prevede că aceste declarații se pot depune până la finalul următoarei luni după încheierea perioadei fiscale acoperite. Astfel, se evită situațiile în care, deși declarația aferentă regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2  din Codul fiscal, era depusă în termen, potrivit legislației din România, exista posibilitatea ca, potrivit legislației din statele membre de consum, să se considere că termenul respectiv a fost depășit, iar persoanei impozabile care aplică regimul special în România să îi fie aplicate dobânzi și penalități pentru depășirea termenelor de depunere, respectiv de plată, de către statele membre de consum.

Totodată, prin proiectul de act normativ se propune abrogarea prevederilor referitoare la posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal autorizat în cazul anumitor categorii de importuri în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț.

Pentru accizele aplicate producției de gaze naturale utilizate în scop tehnologic, se introduc dispoziții similare cu cele aplicate energiei electrice.
Transpunerea în legislația națională a acestei directive va avea un impact favorabil asupra mediului de afaceri, deoarece, prin păstrarea de către prestatorii de servicii de plată de evidențe referitoare la plățile transfrontaliere și punerea acestora la dispoziția autorităților fiscale, acestea vor dispune de mai multe informații pentru a detecta frauda în materie de TVA în sectorul comerțului electronic și pentru a colecta TVA suplimentară.

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Cadrul pentru prelungirea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, aprobat de Guvern

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat un Memorandum ce vizează prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare pentru implementarea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, încheiat cu Fondul European de Investiții și finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin PNDR 2014-2020, instituția implementează Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu (PRSL- Portfolio Risk Sharing Loan)pentru a susține finanțarea fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural.

Prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare încheiat cu FEI până la 31 decembrie 2025 a fost necesară dată fiind extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2014-2020, conform Regulamentului tranzitoriu (UE) nr. 2020/2220.

Această necesitate decurge din prevederile specifice aplicabile instrumentelor financiare, prevăzute la art. 42 al Reg. (UE) 1303/2013, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor în cadrul instrumentelor financiare este stabilită la închiderea Programului, în cazul PNDR acest termen fiind 31 decembrie 2025.

MADR precizează că, pentru derularea acestui instrument financiar, în baza Memorandumului aprobat de Executiv la data de 13 iulie 2017, a fost semnat Acordul de Finanțare între Fondul European Investiții (FEI) și Guvernul României reprezentat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la data de 28 noiembrie 2017.

Continuare

ECONOMIE

Plafonul garanțiilor pentru IMM Invest, majorat cu peste 4 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și implicit bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul programului IMM Invest Plus și a componentelor – IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation și Rural Invest.

„IMM Invest și IMM Invest Plus sunt instrumentele financiare care aduc valoare adăugată în economie, care au crescut gradul de bancabilizare a IMM-urilor și au contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate. Să înțelegeți impactul acestei măsuri, pentru fiecare leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani. După acordarea finanțărilor prin garanții publice am observat că 8 din 10 firme care au beneficiat de program au ajuns să facă angajări, au înregistrat o dinamică net superioară a numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Tocmai de aceea, am decis să suplimentăm plafonul garanțiilor cu 4,92 miliarde lei, ca măsură de impuls pentru mediul de afaceri” , a menționat ministrul de resort, Marcel Boloș.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. „De la începutul anului 2023 și până în prezent, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei”, se precizează în comunicat.

4.500 noi companii vor fi sprijinite. Astfel, noul act normativ stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2023 de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro.

Ajutorul de stat sub formă de grant este majorat la peste 3,45 miliarde lei de milioane lei, echivalentul a aproximativ 695,753 de milioane euro, de la 2,88 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 584,922 milioane euro și se implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate.

Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de întreprinderi, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.

Stabilirea plafonului total al garanțiilor și a bugetului pentru ajutorul de stat sub formă de grant a avut în vedere estimările administratorilor schemei de ajutor de stat, luându-se în calcul toate aspectele necesare pentru o operaționalizare imediată pentru a se permite accesul la lichiditate pentru un număr cât mai mare de companii afectate direct sau indirect de efectele crizei provocate de războiul din Ucraina și perioada scurtă rămasă până la finalul acestui an.

Potrivit reprezentanților MF, suplimentarea plafonului total de garantare și a bugetului schemei de ajutor de stat are scopul de a preîntâmpina amplificarea efectelor crizei, întrucât sectorul companiilor nefinanciare s-ar putea confrunta cu o lipsă severă de lichiditate și condiții de finanțare insuficiente sau inadecvate pentru proiectele de investiții sau pentru capitalul de lucru necesar derulării activității curente.

Continuare

Trending