Rețele sociale

ECONOMIE

MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat astăzi în dezbatere publică proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, proiect pentru care Executivul ar urma să-și angajeze răspunderea în Parlament.

Documentul – foarte amplu – include măsuri care vizează, între altele:

♦ Impozitul pe profit

 Impozitul minim

Se propune instituirea unui impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Potrivit Expunerii de motive care însoțește proiectul, regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde:

VT = venituri totale;

Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenții, veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);

I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;

A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

„Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora”, precizează MF, în Expunerea de motive. Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor.

Prin proiect vor fi reglementate reguli și pentru:

  • impozitul pe profit cu care se efectuează comparația, respectiv faptul că acesta reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor OUG nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, după caz, și nu se scad sumele reprezentând impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz;
  • efectuarea comparației în funcție de sistemul de plată a impozitului (trimestrial, anual cu plăți anticipate sau fără plăți anticipate);
  • efectuarea comparației în cazul contribuabililor care aplică regulile de consolidare fiscală (grup fiscal).

Impozitul suplimentar

În cazul instituțiilor de credit – persoane juridice române și al sucursalelor din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe și comisioane; d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net; f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

♦ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune reglementarea a două cote de impozitare, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

  1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
  2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Cotele de impozitare menționate, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor, se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

♦ Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

1. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale pentru un singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. De asemenea se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale. Măsura are în vedere corelarea prevederilor din Codul fiscal cu privire la unele condiții de acordare a scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, respectiv veniturile sunt realizate de la un singur angajator/plătitor, cu scutirea de impozit pentru veniturile de aceeași natură realizate în sectorul construcții, sectorul agricol și industria alimentară, în cadrul aceluiași plafon de 10.000 lei lunar. Scutirea se acordă pe baza opțiunii exprimate în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, în cazul în care persoanele fizice realizează venituri de la mai mulți angajatori/plătitori.

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, la nivel de angajat, la un singur angajator/plătitor de venit, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenței mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii și asimilate salariilor, la unul sau mai mulți angajatori/plătitori de venituri, persoana fizică optează pentru acordarea scutirii pentru un singur contract individual de muncă, la un singur angajator/plătitor, pe baza declarației pe propria răspundere.

În mod similar, se propune modificarea reglementării privind condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în sectorul agricol și în industria alimentară care vizează modul de raportare la nivelul salariului brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi, în sensul înlocuirii sintagmei “de minimum 3.000 lei lunar” cu sintagma “prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și industria alimentară”.

3. Se propune, în cazul veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, modificarea prevederilor referitoare la cheltuielile deductibile. Astfel, se propune includerea în categoria cheltuielilor deductibile limitat, a cheltuielilor efectuate cu sumele reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, de angajatori angajaților care nu beneficiază de astfel de tichete.

4. Pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, se propune modificarea stabilirii bazei de impozitare, respectiv, cota de impozit de 10% se aplică asupra diferenței dintre venitul brut și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată și reținută la sursă potrivit prevederilor Titlului V – Contribuții sociale obligatorii.

5. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate de angajatori în beneficiul angajaților, similar cu cel aplicabil biletelor de valoare, dacă sumele sunt acordate în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații precum cele prevăzute de lege pentru acordarea acestor tipuri de bilete de valoare. Echivalentul în lei al biletelor de valoare menționate anterior se poate acorda angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare.

Totodată, în corelare cu măsura potrivit căreia se reglementează un regim fiscal similar cu cel aplicabil tichetelor de masă pentru sumele reprezentând echivalentul în lei al acestora, se propune completarea prevederilor referitoare la condițiile de acordare a următoarelor venituri/avantaje:

 contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, prevederile referitoare la plafonul neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare sau, după caz, de echivalentul în lei al acestora;

▪ contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. În acest caz, prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță, în conformitate cu legislația în vigoare. Măsurile au în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.

6. În cazul veniturilor din activități independente, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, la stabilirea venitului net anual impozabil va fi luată în calcul și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii. În corelare cu această modificare, precum și cu faptul că contribuția de asigurări sociale este deductibilă la calculul venitului net anual impozabil și se datorează pentru veniturile cumulate supuse acestei contribuții, realizate din mai multe categorii de venituri (activități independente, drepturi de proprietate intelectuală) este necesară reglementarea modalității de determinare a venitului net anual impozabil din drepturi de proprietate intelectuală.

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, venitul net anual impozabil se stabilește prin deducerea din venitul net anual recalculat a contribuției de asigurări sociale corespunzătoare veniturilor respective. Astfel, pentru stabilirea venitului net anual impozabil pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, nivelul CAS și CASS deductibile va fi stabilit proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total bază anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate.

7. Se propune reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

De asemenea, se propune scutirea de la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării de activități de creare de programe pentru calculator, în aceleași condiții.

Persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat.

Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

Măsura are în vedere acordarea facililităților fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator în mod similar cu cele acordate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, în sectorul agricol și în industria alimentară care se încadrează în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

8. Se propune eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, sectorul agricol, sau în industria alimentară și se încadrează în condițiile pentru acordarea facilităților. De asemenea – menționează inițiatorii în Expunerea de motive – ținând cont de faptul că facilitățile ce vizează obligațiile fiscale datorate de angajatori nu au fost aplicabile, nefiind instituită schema în domeniul ajutorului de stat, se propune abrogarea prevederilor referitoare la:  reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare; ▪ scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

9. Includerea sumelor în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, precum și echivalentul în lei al acestora, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordat angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare.

10. Se propune modificarea prevederilor privind stabilirea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice

Se propun următoarele măsuri:

a) Modificarea regimului aplicabil în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, astfel:

● Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, altele decât cele realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabilii care realizează venituri din activități independente, altele decât cele realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul. Pentru declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate acești contribuabili depun declarația unică la termenele și în condițiile prevăzute în cazul impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.

În situația în care baza de calcul, cumulată din una sau mai multe surse de venit din activități independente, corespunzătoare veniturilor estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente datorează o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară. Pentru calcularea și declararea acestei diferențe de contribuție de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se datorează în cazul în care, în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din: a) salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile; sau b) din drepturi de proprietate intelectuale, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții sau din alte surse, pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară.

De asemenea, nu datorează diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate persoanele fizice care, în anul precedent, s-au încadrat în anumite categorii de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate expres menționate de lege.

● În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor calculează contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul. Plătitorul de venit reține contribuția astfel stabilită, depune “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (formular 112), efectuează plata contribuției până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile în care a fost reținută. De asemenea, plătitorii de astfel de venituri au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de astfel de venituri un document cu privire la nivelul contribuției de asigurări sociale de sănătate reținute la sursă, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul precedent, în vederea stabilirii de către aceștia a diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate, în plus sau în minus, după caz.

În situația în care, în cursul anului de realizare a veniturilor, persoanele fizice realizează venituri din contracte de activitate sportivă de la mai mulți plătitori de venituri și contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută la sursă, este mai mare decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară, acestea au obligația recalculării contribuției de asigurări sociale de sănătate, prin depunerea declarației unice până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Pentru diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate rezultată în plus, în urma recalculării, având în vedere faptul că aceasta este deductibilă la calculul impozitului pe venit, persoana fizică are obligația calculării, declarării și plății impozitului pe venit.

11. Eliminarea excepției privind distribuirea integrală la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale a sumelor reprezentând contribuția asiguratorie pentru muncă, încasate la bugetul de stat de la angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții, sectorul agricol și în industria alimentară și care se încadrează în condițiile de acordare a facilităților.

♦ Taxa pe valoarea adăugată

1. Se propune revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:  stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative; ▪ evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

2. Se propune menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, livrarea de lemn de foc și energie termică și trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență), iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA. Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe, este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.

De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

3. La art. 294 alin. (5) se propune eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabile operațiunilor efectuate către unități spitalicești de stat.

♦ Accize și alte taxe speciale

1. Se propune abrogarea alin. (21) de la art. 342 din Codul fiscal potrivit căruia începând cu 1 ianuarie 2024, nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5 din anexa nr. 1 se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculate în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, întrucât intervenția legislativă adusă prin Legea nr. 370/2022 privind aprobarea OG nr. 16/2022 este de natură să conducă la impredictibilitate fiscală, menționează MF.

Totodată, se propune abrogarea alin. (22) de la art. 342 din Codul fiscal potrivit căruia actualizarea anuală a nivelului accizei pentru bere prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să fie limitată la un procent anual care va fi stabilit până la 31 octombrie 2023, având în vedere că intervenția legislativă adusă prin Legea nr. 370/2022 privind aprobarea OG nr. 16/2022 este de natură să conducă la impredictibilitate fiscală și este discriminatoriu față de regula generală privind actualizarea nivelului  accizelor pentru produsele care fac parte din grupa alcool și băuturi alcoolice.

2. Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024. Totodată, prin excepție de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 1 – 5, reprezentând produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice, din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut în coloanele nr. 3 din această anexă, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, respectiv, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

De asemenea – menționează inițiatorii proiectului – pentru asigurarea predictibilității fiscale, se propune revenirea la regula generală privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizei pentru produsele care fac parte din categoria alcool și băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2025.

3. Prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat, începând cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, prin excepție de la art. 342 alin. (2) din Codul fiscal, nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 6 – 9 din anexa nr. 1 la titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă. De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conține nicotină și tutunul conținut în produse din tutun încălzit la 1 ianuarie 2024.

4. Se propun o serie de măsuri în vederea combaterii consumului de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, prin introducerea acestora în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate. De asemenea, se propune ca operatorii economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă astfel de produse supuse accizelor, să notifice acest fapt autorității vamale teritoriale.

5. Ca urmare a evoluției tehnologiei, produsele care sunt destinate inhalării fără ardere devin tot mai diversificate. În vederea limitării riscurilor care favorizează frauda, precum și în vederea aplicării uniforme a prevederilor legale, se propune aplicarea unui regim fiscal unitar pentru toate aceste tipuri de produse, indiferent de ingredientele acestora.

♦ Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Prevederile Codului fiscal se vor completa cu dispoziții privind impozitarea deținerii unor bunuri imobile și mobile de valoare mare, constând în clădiri rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice și respectiv, în autoturisme aparținând persoanelor fizice și juridice, pentru care se stabilește un anumit prag valoric.

♦ Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Potrivit Expunerii de motive, prin adoptarea actului normativ propus se va consolida disciplina economico-financiară consacrată în perioada aplicabilității Legii nr. 12/1990, pe timpul desfășurării activităților de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii și se readuce organelor de control fiscal și vamal acel instrument eficient de prevenire a evaziunii fiscale ca premisă pentru creșterea conformării voluntare, optimizarea colectării creanțelor fiscale, asigurarea eficientă a veniturilor bugetare, și nu în ultimul rând, consolidarea unui mediu concurențial onest.

Astfel, se reglementează măsuri de prevenire și combatere a activităților ilicite de producție, comerț sau prestări de servicii, respectiv interdicția de a efectua activități de producție, depozitare, transport, comerț sau prestări de servicii, cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență precum și obligația ca aceste activități să fie realizate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Prin aplicarea amenzii și a măsurii confiscării, fie la depozitare, fie la transport, fie la comercializare, se preîntâmpină efectele în plan fiscal, întrerupându-se circuitul de comercializare ilicită a bunurilor.

Se propune instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României. Sistemul național RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare. „Până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora, evitând riscul încadrării acestora în categoria de risc fiscal și a declanșării unor verificări a situației fiscale personale, cu consecința impunerii cu noua cotă de impozitare și a obligațiilor fiscale accesorii aferente”, menționează reprezentanții MF.

În ceea ce privește Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se propune modificarea art. 60 alin.(4) și art. 68 alin.(2), în sensul desemnării ministrului finanțelor pentru emiterea ordinului privind formatul și modalitatea de transmitere a informațiilor privind bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de persoanele fizice sau juridice pentru care există obligația declarării conform Codului fiscal, urmând ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să aibă rol de avizator al acestuia.

De asemenea, se propune reglementarea periodicității transmiterii de către organele fiscale locale, către organul fiscal central, a informațiilor privind bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de persoanele fizice sau juridice, inclusiv în cazul persoanelor nerezidente, pentru care există obligativitatea declarării conform Codului fiscal. „Măsura propusă are în vedere relevanța informațiilor/datelor disponibile în platforma PatrimVen din perspectiva evaluării proprietăților ca parte a reformei fiscale implementate de Ministerul Finanțelor prin PNRR, precum și faptul că aceasta reprezintă un sistem informatic propriu al Ministerului Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar susținerea activităților specifice tehnologiei informațiilor și comunicațiilor se asigură de către Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor”, se subliniază în Expunerea de motive a proiectului de lege.

Se propune completarea art. 336 din Codul de procedură fiscală cu o nouă contravenție, precum și stabilirea cuantumului sancțiunii, pentru netransmiterea, transmiterea cu întârziere, transmiterea incorectă și/sau incompletă de către organele fiscale locale către organul fiscal central, a informațiilor cu privire la bunurile imobile deținute în proprietate de rezidenți ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul respectivei unități administrativ-teritoriale.

Totodată, se propune completarea Legii contabilității prin introducerea obligativității auditării în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume, în valoare cumulată care urmează a fi stabilită prin ordin al ministrului finanțelor, reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare. În cazul acestor persoane, situațiile financiare anuale urmează să fie însoțite de o declarație care evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate. Situațiile financiare anuale, împreună cu declarația menționată, sunt supuse unui audit extern efectuat de un auditor financiar, în condițiile legii. „Prin introducerea acestei obligativități se creează condiții pentru creșterea încrederii în calitatea raportărilor financiare întocmite de entitățile vizate de completarea propusă a fi adusă la legea contabilității. În plus, sunt create condițiile pentru o analiză exhaustivă atât a surselor de finanțare primite de entitățile respective, cât și a sumelor utilizate”, explică reprezentanții MF. Spre exemplu, în perioada 2019-2022 sumele declarate de către operatorii economici cu titlu de sponsorizare se ridică la valoarea de 8,8 miliarde lei.

În ceea ce privește OUG nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare, s-a instituit un sistem gradual al aplicării sancțiunilor contravenționale de sancționare pentru neemiterea de bonuri fiscale și neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Astfel, la a doua abatere într-un interval de 12 luni, valoarea amenzii se dublează, iar în cazul în care există mai mult de trei abateri într-un interval de 12 luni, amenda se triplează și se dispune suspendarea activității pentru o perioadă de 15 zile. În cazul suspendării activității, pentru continuarea activității operatorul economic are posibilitatea de a achita de zece ori amenda și de cinci ori suma nejustificată confiscată.

În ceea ce privește Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, se reduc plafoanele de plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), între acestea și persoanele fizice precum și cele dintre persoane fizice. De asemenea, se reglementează posibilitatea sancționării și a persoanei fizice pentru depășirea plafonului de plăți în relația cu o persoană prevăzută la art. 1 alin. (1), se instituie un plafon de casă la nivelul unei casierii, respectiv 50.000 lei pentru fiecare casierie în parte, se majorează sancțiunea contravențională, respectiv stabilirea unei amenzi în procent de 25% din suma care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 lei.

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. „Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB față de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023”, se arată în documentul de la Finanțe.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creștere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, în ceea ce privește veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susținute de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit, accize și venituri nefiscale.

„Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/202) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024 ). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) și aferente declarației unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%)”, se menționează în document.

De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 156,43 miliarde de lei, în creștere cu 20,0% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creștere de 19,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

În ceea ce privește încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creștere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).

„Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență”, arată MF în document.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 miliarde lei, înregistrând o creștere de 18,2%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 582,94 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creștere cu 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au depășit 185,53 miliarde de lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, subliniază MF.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creștere cu 38,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Radio CECCAR FM

Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.

Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”

Continuare

ECONOMIE

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).

Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).

Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.

Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).

Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.

Continuare
Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 ore

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024

ECONOMIEacum 2 ore

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

PROFESIA CONTABILĂacum 3 ore

CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii

PROFESIA CONTABILĂacum 3 ore

CECCAR Caraș-Severin, la evenimentul Conexiuni care contează: Networking și oportunități pentru IMM-uri

PROFESIA CONTABILĂacum 3 ore

CECCAR Dâmbovița, la Gala Topul Firmelor – Excelența în afaceri, recunoscută la nivel județean

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate

ECONOMIEacum o zi

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

ECONOMIEacum o zi

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

ECONOMIEacum o zi

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

ECONOMIEacum o zi

DNSC: O nouă campanie de spoofing prin apeluri vizează utilizatorii români

ECONOMIEacum 5 zile

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

ECONOMIEacum 5 zile

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Trending