ECONOMIE
ANAF: Proiectul Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, în consultare publică
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. Prin proiectul de act normativ, urmează să fie reglementate următoarele:
♦ procedura ce trebuie urmată de către organele fiscale centrale în ceea ce privește cesiunea creanțelor bugetare în cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative în baza cărora s-a declanșat procedura insolvenței, respectiv: ▪ dispoziții generale aplicabile întregii proceduri de cesiune a creanțelor bugetare; ▪ procedura privind demararea selecției cesionarului, aplicabilă de către comisia de selecție a cesionarului; ▪ componența și funcționarea comisiei de selecție a cesionarului, precum și procedura de derulare a selecției; ▪ procedura de încheiere a contractului de cesiune a creanțelor bugetare, precum și etapele ulterioare derulate de organele fiscale competente;
♦ formularele utilizate de organele fiscale centrale în derularea procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare, respectiv: a) Certificat de atestare fiscală; b) Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii; c) Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare; d) Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare; e) Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare; f) Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; g) Acord de principiu privind cesiunea creanțelor bugetare; h) Înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia; i) Înștiințare privind reîntregirea sau reconstituirea garanției; j) Înștiințare privind neconstituirea garanției în vederea cesiunii creanțelor bugetare; k) Notificare pentru solicitarea acordului privind declararea ofertantului câștigător în procedura de cesiune a creanțelor bugetare; l) Decizie de modificare a deciziei privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; m) Referat pentru aprobarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; n) Invitație pentru semnarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; o) Contract de cesiune a creanțelor bugetare; p) Înștiințare privind nerespectarea clauzelor din contractul de cesiune a creanțelor bugetare; q) Act adițional la Contractul de cesiune a creanțelor bugetare.
De asemenea – se menționează în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ –, s-a reglementat că fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv: a) cele admise în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz; b) cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiție suspensivă; c) cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a1), lit. b1), lit. c) și lit. e) din Codul de procedură fiscală; d) cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz; e) cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.
Nu fac obiectul cesiunii sumele de rambursat/restituit pentru care există cereri în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, având în vedere că acestea nu se încadrează în prevederile art. 264^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora ”creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței”. În urma soluționării cererilor de rambursare/restituire, sumele aprobate vor fi distribuite conform prevederilor legii insolvenței.
Totodată, s-a prevăzut că prețul de pornire a cesiunii este valoarea creanțelor bugetare ce pot face obiectul cesiunii, cu excepția celor care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz. „Precizăm că, valoarea creanțelor bugetare exceptate conform celor menționate anterior, nu a fost luată în considerare la stabilirea prețului de pornire a cesiunii întrucât acestea ar fi trebuit anulate de către creditorul bugetar ANAF, potrivit art. 266 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situația închiderii procedurii de insolvență sau de reorganizare judiciară”, menționează inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește creanțele bugetare care sunt admise, sub condiție suspensivă, în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, ANAF precizează că acestea fac obiectul cesiunii și se au în vedere la stabilirea prețului cesiunii, ținând cont de faptul că acestea sunt datorate de debitori, iar actele administrative prin care acestea au fost stabilite nu au fost suspendate la executare potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare sau OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea efectuării cesiunii creanțelor bugetare, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ sunt:
a) prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire a cesiunii. „S-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Astfel că, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire a cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din acest cod. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui «bun» pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate”, menționează inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare.
b) plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:
b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune;
b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii.
În ceea ce privește termenul de 3 ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.
c) constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.
ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.
Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.
În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.
Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:
▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;
▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;
▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;
▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;
▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.
Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.
Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.
Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.
Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027, este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.
În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.
Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.
În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.
În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.
În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.
Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.
Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.
Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.
Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.
Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.
După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.
Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.
Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.
„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.04.2024
ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere
Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică
Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate
A fost aprobat programul de finanțare Electric Up 2
CECCAR publică în limba română primele două standarde de sustenabilitate emise de ISSB
ETAF: Oficiali UE și practicieni fiscali au discutat despre modalitățile de simplificare, raționalizare și pregătire pentru viitor a sistemului fiscal al UE
CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 22 aprilie 2024
Modelul și conținutul formularului 112 au fost actualizate
Economia la bani mărunți – Ediția din 18.04.2024
CECCAR, partener al Sesiunii științifice studențești – proiect al Facultății de Contabilitate și Informatică și Gestiune, ASE București
Concert dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român – CECCAR Galați, 13 iulie 2023
Concert Paula Seling & Ad Libitum Voices, dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român
Noi proiecte pentru finanțarea mediului de afaceri, în planul MAT
VIDEO: Concert dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român – GALAȚI, 13 iulie 2021
Fit For Future – Antreprenor în România: Cum să atragi investitori
Fit For Future – Antreprenor în România: Despre business… la feminin
Profesioniștii, în interes public (II): Rolul profesiei contabile în reziliența României
Profesioniștii, în interes public (I): Rolul profesiei contabile în reziliența României
Săptămâna antreprenoriatului – CECCAR. Reziliența sectorului imobiliar în pandemie
Accounting… reloaded! O carieră de succes într-un domeniu rezilient
Fit for Future – Antreprenor în România: Reziliența în afaceri – cum remodelăm afacerile
