© etaf.tax

Subcomisia FISC dezbate proiectul de raport privind normele fiscale simplificate și competitivitatea UE

La 24 aprilie 2025, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) a Parlamentului European a purtat o discuție cu privire la proiectul de raport intitulat Rolul normelor fiscale simple și fragmentarea fiscală în competitivitatea europeană, prezentat de raportorul Michalis Hadjipantela. Raportul tratează complexitatea crescândă a sistemelor fiscale din întreaga UE, care sunt considerate obstacole în calea competitivității întreprinderilor europene, în special în ceea ce privește investițiile transfrontaliere și funcționarea eficientă a pieței unice. Hadjipantela a subliniat importanța simplificării fiscale, a transparenței și a predictibilității ca elemente-cheie pentru stimularea dezvoltării economice, încurajarea investițiilor și îmbunătățirea conformității fiscale. Raportul evidențiază sarcinile administrative și complexitatea impuse de actualul cadru fiscal, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). El a propus simplificarea procedurilor fiscale și reducerea costurilor de conformare, în special pentru întreprinderile care sunt esențiale pentru inovare și dezvoltare. În plus, s-a recomandat utilizarea instrumentelor digitale, cum ar fi inteligența artificială, pentru a moderniza sistemele fiscale și a îmbunătăți transparența. O parte semnificativă a raportului se concentrează asupra normelor fiscale din Pilonul 2 al OCDE care vizează evitarea obligațiilor fiscale. Raportul subliniază necesitatea ca UE să se alinieze la standardele internaționale, în special la evoluțiile actuale din sectorul fiscal în SUA. De asemenea, solicită măsuri de reducere a fragmentării fiscale în cadrul UE, care să faciliteze și să eficientizeze investițiile transfrontaliere și mobilitatea forței de muncă și să prevină dubla impunere. Deși răspunsul general al eurodeputaților a fost pozitiv, au existat opinii diferite cu privire la cât de departe ar trebui să meargă armonizarea fiscală la nivelul UE. De asemenea, s-a discutat despre echilibrarea simplificării fiscale cu necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. În concluzie, deși proiectul de raport este considerat o bază solidă pentru lucrările viitoare, mai mulți eurodeputați au propus amendamente pentru a consolida în continuare anumite domenii, inclusiv impozitarea digitală și combaterea evaziunii fiscale. Un vot final în Comisia FISC este planificat pentru luna iulie, urmat de un vot în plen în septembrie 2025. Dezbaterea a evidențiat provocările legate de echilibrarea simplificării cu respectarea competențelor fiscale naționale, precum și necesitatea permanentă de cooperare fiscală la nivelul UE pentru a asigura competitivitatea și echitatea.

Subcomisia FISC organizează o audiere publică privind rolul impozitării în tranziția verde

La 24 aprilie 2025, Subcomisia pentru chestiuni fiscale a Parlamentului European (FISC de la PE) a convocat o audiere publică pentru a explora rolul impozitării în facilitarea tranziției ecologice, menținând în același timp competitivitatea. Un punct-cheie discutat a fost complexitatea implicată în proiectarea unor taxe verzi eficiente. Experții au fost de acord că, deși impozitarea poate fi un instrument util în atingerea obiectivelor de mediu, aceasta trebuie elaborată cu atenție pentru a evita ineficiențele. Consensul general a fost că impozitarea nu ar trebui văzută în mod izolat, ci mai degrabă ca parte a unui ansamblu mai larg de politici, care include, de asemenea, reglementări, subvenții și investiții în infrastructură. Sectorul transporturilor, în special transportul rutier și aerian, a fost un punct central al discuției. DHL, reprezentată de Mitra Qurban, a subliniat necesitatea unor stimulente fiscale specifice pentru a sprijini decarbonizarea. Kurt Van Dender, șeful diviziei de politică fiscală și statistică din cadrul OCDE, a subliniat că, deși impozitarea rămâne un mijloc eficient din punctul de vedere al costurilor pentru a stimula schimbarea, aceasta ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanță decât pe tehnologii specifice. El a menționat că stimulentele fiscale trebuie gândite cu băgare de seamă pentru a viza obiectivele corecte, fără a determina o sarcină administrativă excesivă sau denaturarea neintenționată a pieței. Din perspectiva Business Europe, Lúcio Vinhas de Souza a subliniat necesitatea unui cadru fiscal competitiv pentru a încuraja investițiile ecologice. El a solicitat stimulente fiscale ample, bazate pe piață, care să sprijine tranziția ecologică, asigurând în același timp competitivitatea întreprinderilor din UE la nivel mondial. S-a pus un accent puternic pe importanța coerenței în politica fiscală a UE, evitând fragmentarea între statele membre. Angela Köppl de la Institutul austriac de Cercetare economică (WIFO) a discutat despre eficacitatea ecologică și economică a taxelor verzi. Recunoscând potențialul impact pozitiv asupra reducerii emisiilor și inovării, a avertizat, de asemenea, că disfuncționalitățile pieței ar putea limita eficacitatea acestora. Mesajul general al audierii a fost: Deși impozitarea este un instrument important în tranziția ecologică, trebuie să fie aliniată cu atenție la obiectivele politice mai ample. Este necesară o abordare coordonată, care să combine măsurile fiscale cu cadrele de reglementare, pentru a se asigura că taxele ecologice generează schimbări semnificative fără a compromite competitivitatea economică.

Politica fiscală și concurența loială în UE: Informații esențiale din raportul anual privind politica în domeniul concurenței din 2024 al ECON

Raportul anual privind politica în domeniul concurenței pe 2024 al ECON de la Parlamentul European ,,discută o gamă largă de aspecte legate de menținerea unei concurențe loiale pe piața internă a UE. Un accent semnificativ este pus pe intersecția dintre politica fiscală și concurență, subliniind modul în care anumite practici fiscale pot denatura piețele și pot submina concurența loială.  Una dintre preocupările centrale semnalate în raport este planificarea fiscală agresivă și existența unor regimuri fiscale dăunătoare, care permit anumitor companii să își reducă la minimum sarcinile fiscale în moduri care nu sunt accesibile firmelor mai mici. Aceste practici pot duce la condiții de concurență inegale, în care unele companii obțin avantaje competitive nu prin inovare sau eficiență, ci prin exploatarea strategică a lacunelor fiscale. Raportul solicită o coordonare mai strânsă la nivelul UE pentru a combate astfel de practici și pentru ca statele membre să își alinieze mai îndeaproape sistemele fiscale pentru a preveni arbitrajul de reglementare. Un alt punct-cheie este controlul ajutoarelor de stat sub forma unor decizii fiscale favorabile. Raportul subliniază necesitatea evaluării riguroase de Comisia Europeană a cazurilor de ajutor de stat legate de impozitare pentru a se asigura că deciziile fiscale naționale nu conferă avantaje concurențiale neloiale anumitor companii. Transparența deciziilor fiscale este considerată esențială pentru asigurarea încrederii publice și menținerea integrității pieței unice. Economia digitală este, de asemenea, o temă importantă, raportul subliniind provocările pe care le reprezintă pentru sistemele fiscale tradiționale. Multe companii digitale mari operează peste granițe și plătesc adesea impozite relativ mici în țările în care generează venituri semnificative. Parlamentul sprijină eforturile de a dezvolta modele de impozitare echitabilă care să poată capta mai eficient crearea de valoare în sfera digitală, inclusiv negocierile internaționale în curs în baza cadrului OCDE/G20. În cele din urmă, raportul subliniază importanța cooperării globale pentru combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale. Acesta susține inițiativele care promovează justiția fiscală și urmărește să se asigure că toate întreprinderile, indiferent de dimensiunea lor sau de acoperirea internațională, contribuie în mod echitabil la finanțele publice. Pledând pentru o mai mare transparență, o mai bună coordonare și un cadru fiscal mai echitabil, raportul aliniază politica fiscală cu obiectivele mai largi ale concurenței loiale și justiției economice în UE.

OCDE publică un raport privind stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare

Cel mai recent raport al OCDE subliniază faptul că stimulentele fiscale continuă să fie forma dominantă de sprijin de la stat pentru cercetarea și dezvoltarea afacerilor în majoritatea țărilor membre. În 2024, 34 din cele 38 de țări membre ale OCDE au acordat facilități fiscale pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, Estonia introducând astfel de stimulente pentru prima dată. În medie, IMM-urile beneficiază mai mult decât firmele mari – IMM-urile profitabile primesc o subvenție fiscală de 19% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, comparativ cu 16% pentru firmele mai mari. Raportul subliniază faptul că stimulentele fiscale au devenit mai semnificative decât finanțarea directă: În 2023, 23 țări din OCDE au oferit mai mult sprijin pentru cercetare și dezvoltare prin scutirea de taxe decât prin măsuri directe. Per total, aproximativ 55% din totalul sprijinului primit de la stat pentru cercetare și dezvoltare în cadrul OCDE a venit prin stimulente fiscale, crescând până la 85% în China. Portugalia, Islanda și Regatul Unit au condus la acordarea de sprijin fiscal pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul. În pofida unor măsuri care amintesc de pandemia de COVID, ratele subvențiilor fiscale pentru cercetare și dezvoltare au crescut din nou în 2024, continuând tendința ascendentă pe termen lung. Raportul constată, de asemenea, diferențe mari în abordările naționale, țări precum China extinzând agresiv beneficiile fiscale pentru cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovarea.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.

Liceul Economic „Alexandru Ioan Cuza” din Piatra Neamț a găzduit, luni, 14 aprilie 2025, etapa județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a III-a, eveniment adresat elevilor din clasele a XI-a, filieră Tehnologică, profil Servicii, calificarea Tehnician în activități economice

Competiția a reunit 21 de elevi de la trei unități de învățământ din județul Neamț: Colegiul Tehnic „Petru Poni” din Roman, Liceul „Carol I” din Bicaz și Liceul Economic „Alexandru Ioan Cuza” din Piatra Neamț. Evenimentul a beneficiat de prezența directorilor liceelor participante, a cadrelor didactice care i-au îndrumat pe elevi, precum și a doamnei Cristina Albu, inspector școlar pentru discipline tehnice. Din partea CECCAR Filiala Neamț a fost prezentă Magdalena Violeta Iftode, președintele Consiliului filialei, care a făcut parte din Comisia de organizare și evaluare.

Participanții au demonstrat cunoștințe solide în domeniul financiar-contabil, iar rezultatele au reflectat nivelul ridicat de pregătire al concurenților.

Marți, 15 aprilie 2025, Colegiul Economic „Anghel Rugină” din Vaslui a găzduit etapa județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a III-a. Competiția a reunit elevi din trei instituții de învățământ preuniversitar din județ – Colegiul Economic „Anghel Rugină” Vaslui, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad și Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” Negrești – tineri pasionați de domeniul financiar-contabil, care și-au demonstrat cunoștințele într-un cadru care valorizează performanța, rigoarea și interesul pentru educația financiar-contabilă.

Participarea activă a elevilor și susținerea oferită de cadrele didactice și de organizatori au transformat evenimentul într-o platformă de dialog între educație și profesie. Elevii clasați pe primele două poziții vor reprezenta județul Vaslui la etapa națională a concursului, care va avea loc în perioada 28–31 mai 2025, la București.