Rețele sociale

ECONOMIE

MF și ANAF au publicat Ghidul privind utilizarea Sistemului național de facturare electronică RO e-Factura

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au publicat, pe site-urile proprii, un ghid pentru contribuabili care oferă informații esențiale pentru adoptarea și implementarea facturării electronice. Demersul are loc în contextul implementării cu caracter obligatoriu a sistemului RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024, pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii care au loc în România, realizate în relația business-to-business (B2B). „Standardizarea sistemului de facturare electronică la nivel internațional are beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea fraudei TVA la nivel național și are drept principal scop reducerea pierderilor asociate cu evaziunea fiscală”, se menționează într-un comunicat al MF.

„Implementarea facturării electronice va contribui la sporirea transparenței, la monitorizarea precisă a tranzacțiilor și la raportarea în timp real către autoritățile fiscale. Acest instrument va consolida eforturile noastre de a proteja bugetul public și de a asigura o concurență echitabilă între contribuabili. Facturarea electronică oferă avantajul unei înregistrări precise și verificabile a tranzacțiilor comerciale, simplificând procesele de verificare și audit. Astfel, ne asigurăm că tranzacțiile respectă reglementările fiscale și nu sunt supuse manipulărilor frauduloase. Prin impunerea facturării electronice, eliminăm riscul utilizării facturilor false sau duplicate, deoarece fiecare tranzacție este înregistrată în mod unic. În contextul implementării acestei măsuri, sprijinul acordat contribuabililor este esențial, tocmai de aceea lansăm un ghid care să răspundă tuturor întrebărilor pe care le-am primit în ultimul timp”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Procesul de implementare e-Factura va fi realizat în două etape, astfel:

În prima etapă, în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024, operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să raporteze în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relația B2B și în relația cu instituțiile publice, altele decât cele efectuate în relația B2G, pentru care există obligația utilizării RO e-Factura începând cu data de 1 iulie 2022.

De asemenea, operatorii economici persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România au obligația, începând cu 1 ianuarie 2024, să raporteze în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relația B2B pentru livrări de bunuri și prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România.

Următoarele operațiuni sunt exceptate de la obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura:  livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său; ▪ livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat; ▪ livrările intracomunitare de bunuri.

Facturarea electronică nu se aplică în situația prevăzută de art.6 din OUG nr.120/2021, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii, persoane impozabile stabilite în România, pentru operațiunile efectuate în relația B2B, persoane impozabile stabilite în România pentru operațiunile efectuate în relația cu instituții publice, altele decât cele efectuate în relația B2G, și persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, sunt obligați să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art.319 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal.

Nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Prin excepție, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

În a doua etapă, începând cu data de 1 iulie 2024, emitenții facturilor electronice au obligația de transmitere a acestora către destinatari utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.

Începând cu data de 1 iulie 2024, pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România conform art.266 alin.(2), sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG nr. 120/2021. Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu excepția facturilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG nr.120/2021, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, primirea și înregistrarea de către destinatari – persoane impozabile stabilite în România conform art.266 alin. (2) din Codul fiscal, a unei facturi emise de operatori economici stabiliți în România, în relația B2B, fără a fi transmisă prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, constituie contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură.

Ghidul poate fi consultat pe site-ul MF aici și pe site-ul ANAF aici.

ECONOMIE

APIA estimează o cotă de piață de 29% pentru autoturismele „verzi” în România, în 2024

Radio CECCAR FM

Autoturismele ecologice vor ajunge la o cotă de piață în România de 29%, până la sfârșitul anului 2024, timp în care piața de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească, dar cu un ritm mai lent, de doar 5,3% față de cel înregistrat în 2023, arată estimările Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), citate de Agerpres.

„În anul 2024, piața auto românească va continua să evolueze, anticipând o creștere moderată de 5,3%, reflectând o adaptare la noile dinamici economice, sociale și politice. Chiar și la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în acest an, piața românească rămâne sub nivelul anilor 2018 și 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus.

În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenției, cu o creștere estimativă de 24,4%, în timp ce vânzările autoturismelor pur electrice – chiar dacă într-un ritm mai lent- vor continua să crească, ajungând la o cotă de piață estimată la 12,7%. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA) continuă să fie un pilon de referință în furnizarea de analize precise și perspective vizionare asupra industriei auto din România”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

Pe segmentul vehiculelor comerciale ușoare plus minibuse se va consemna, în acest an, o curbă mai lentă de creștere, respectiv de 7,2%, comparativ cu datele din 2023, iar pentru vehiculele grele și autobuze se prognozează un salt de 5,1%.

Conform specialiștilor APIA, la autoturisme este estimată menținerea ponderii de aproximativ 84% din totalul înmatriculărilor, cu un volum de aproximativ 150.000 de unități, în creștere cu 5%, de la un an la altul,

De asemenea, în privința clasificării pe segmente în care sunt încadrate autoturismele, există următoarele linii de creștere: Segmentul A (+4,3%), Segmentul B (-11,5%), Segmentul C (+15,9%), Segmentul D (+4,7%), Segmentul E (5,5%), Segmentul F (+3,6%), SUV (+3,9%), MPV (+2,6%) și Segmentul Sport (+14,7%).

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV se va menține prima poziție, cu aproximativ 43,5%, urmat de Clasa C – cu o cotă de 32% (+2,99% față de 2023) și Clasa B, cu o cotă de 13,3% (-2,5%).

Potrivit statisticii APIA, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, pentru 2024, motorizările pe benzină vor înregistra o ușoară creștere de 1,9% în comparație cu anul precedent, până la o pondere de aproximativ 61% din total. În cazul autoturismelor echipate cu motoare diesel se va înregistra o scădere a numărului de înmatriculări de 16,1% și o cotă de piață de 10,3% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% electrice și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), vor ajunge în 2024 la o cotă de piață de 29%. Astfel, din această analiză se estimează că, în cursul anului, se vor înmatricula în România de aproape trei ori mai multe autoturisme „verzi” față de cele cu motorizare diesel.

Per ansamablu, pentru anul 2024, producătorii și importatorii prognozează o continuare a tendinței de creștere a autoturismelor „electrificate” înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior (+24,4%).

Evoluția înmatriculărilor autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piață de aproximativ 25,9%, cu o creștere de 14,4% a numărului de înmatriculări față de anul trecut.

Conform APIA, categoria autovehiculelor comerciale ușoare va înregistra o creștere de 7,2% față de 2023, cu o cotă de piață, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la același nivel atins cu un an în urmă, de 10,6%. Totodată, creșterea pentru înmatriculările de autovehicule „electrificate” din acest segment este estimată la aproximativ 87,2% comparativ cu statistica din anul anterior.

Continuare

ECONOMIE

Economia Israelului s-a contractat cu aproape 20% după izbucnirea războiului

Radio CECCAR FM

Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilitățile au paralizat afacerile, au forțat oamenii să-și evacueze locuințele și sute de mii de rezerviști au fost chemați sub arme, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiștii intervievați de Bloomberg.

Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituția se așteaptă în acest an la o creștere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanțe previzionează o expansiune de 1,6%.

Efectele economice negative au fost resimțite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza „un colaps aproape complet al activității economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza și Cisiordania de 6% în 2023.

După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda națională. Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de țară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanțelor sale.

Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la „A1” până la „A2”, a șasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia și Chile. În paralel, Moody’s a modificat și perspectiva asociată ratingului, de la „stabilă” la „negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.

Conflictul cu Hamas și consecințele sale vor „crește în mod semnificativ riscul politic pentru Israel și de asemenea vor slăbi instituțiile sale executive și legislative, precum și soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se așteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene. „Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătățit imediat ce vom câștiga războiul”, a spus Netanyahu.

Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanțele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forțează, de asemenea, Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-și finanța necesitățile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.

Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ținerea sub control a conflictului.

De la debutul războiului, toate cele trei mari agenții de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.

Continuare

ECONOMIE

Bundesbank se așteaptă la o creștere slabă a economiei germane la începutul lui 2024

Radio CECCAR FM

Performanța slabă a economiei germane va continua în primele luni din 2024, se arată într-un raport publicat luni de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmit DPA și Reuters, preluate de Agerpres.

După declinul PIB-ului de la finalul lui 2023, economia Germaniei ar putea înregistra un ușor declin în primul trimestru din 2024, intrând în recesiune. Numeroasele greve ale sindicatelor germane încetinesc creșterea pe termen scurt, avertizează Bundesbank.

Instituția dă asigurări că „o recesiune, în sensul unui declin prelungit, semnificativ și pe scară largă al economiei, nu poate fi identificată și nu este așteptată în prezent. Cheltuielile de consum se vor redresa, pe fondul pieței stabile a forței de muncă, al majorării salariilor și al reducerii inflației”.

Datele preliminare publicate de Oficiul federal de statistică (Destatis) indică un declin de 0,3% al economiei germane în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

Perturbările transportului în zona Mării Roșii nu vor avea un impact semnificativ, apreciază Bundesbank, deoarece există suficientă capacitate de transport neutilizată, iar costurile de transport sunt doar o parte redusă din costul general al bunurilor.

Deși perspectivele nu sunt optimiste, Banca Centrală a Germaniei nu se așteaptă la o deteriorare majoră a pieței muncii, care a sprijinit până acum economia.

Continuare

Trending