Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la formularul 112

Radio CECCAR FM

Noul model al „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” va fi utilizat începând cu obligațiile declarative aferente lunii noiembrie 2023

În Monitorul Oficial nr. 1.112 din 11 decembrie 2023 a fost publicat Ordinul comun nr. 1.994/880/1.181/4.594/2023 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. În Referatul de aprobare a actului normativ, ANAF menționează că, prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, au fost aduse unele modificări care vizează regimul fiscal aplicabil persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, precum și ca urmare a desfășurării de activități în domeniul construcțiilor, domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară. 

Potrivit art. III pct. 8 din lege, care modifică prevederile art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, sunt scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin Ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor. Scutirea se aplică numai la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică.

Conform art. III pct. 9 și 10 din lege, scutirea de la plata impozitului pe venit se acordă și persoanelor fizice care realizează venituri ca urmare a desfășurării de activități în domeniul construcțiilor, domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, la locul unde se află funcția de bază prin aplicarea aceluiași plafon maxim de 10.000 lei inclusiv.

De asemenea, la art. III pct. 16-19 din lege se stipulează faptul că, pentru persoanele fizice care realizează venituri din domeniile enunțate anterior, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004. În același timp, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Prevederile menționate se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

În același timp, prin art. III pct. 23 și pct. 35 au fost abrogate dispozițiile privind reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă, respectiv exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul angajatorilor și persoanelor fizice salariate care desfășoară activități în sectorul construcții, în sectorul agricol/industria alimentară și care beneficiază de facilități.

Modificările menționate se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare intrării în vigoare a legii, respectiv începând cu luna noiembrie 2023.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, urmează să intre în vigoare prevederile Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic. Potrivit art.9 alin. (4) din lege, obligațiile fiscale reprezentând impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale se rețin de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă din contravaloarea aferentă tichetelor de activități casnice preschimbate și se declară prin „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, prevăzută la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal.

În acest context, prin noul act normativ publicat în Monitorul Oficial, au fost adaptate corespunzător modelul și conținutul formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, care va fi utilizat începând cu obligațiile declarative aferente lunii noiembrie 2023.

Noul Ordin cuprinde următoarele amendamente:

♦ Modificarea Nomenclatorului „Creanțe fiscale”, prin:  introducerea la poz. 2.3 a contribuției de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2 din Codul fiscal; ▪ eliminarea poz. 6.2 și 6.3 ca urmare a abrogării dispozițiilor privind contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de către persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajatori și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, respectiv art. 60 pct. 7 din Codul fiscal; ▪ eliminarea poz. 21 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pensionari, care realizează venituri din pensii, pentru partea de venituri care depășește suma lunară de 4.000 lei” în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 650/2022; ▪ introducerea la poz. 23 și 24 a impozitului pe venit, respectiv a contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din desfășurarea activităților casnice;

♦ Modificarea Nomenclatorului „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului”, prin introducerea la poz. 36 a tipului de asigurat „Persoane fizice care realizează venituri din desfășurarea activităților casnice”;

♦ Modificarea Nomenclatorului „Tip asigurat” prin: ▪ introducerea la poz. 1.3 a tipului de asigurat „Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2 din Codul fiscal”; ▪ eliminarea poz. 1.11, 1.11.1, 1.12, ca urmare a încetării aplicabilității prevederilor OUG nr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale OUG  nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în contextul conflictului armat din Ucraina, precum și ca urmare a sancțiunilor internaționale aplicate Federației Ruse și Belarusului;

♦ Modificarea/completarea „Anexei asigurat”, prin: ▪ introducerea unei căsuțe care se bifează în situația în care asiguratul este salariat, cetățean străin sau apatrid aflat în situații deosebite, provenit din zona conflictului armat din Ucraina; ▪ introducerea la secțiunile A.1 și B.4.1, a două rânduri referitoare la numărul de zile lucrate în România, respectiv în afara României; ▪ introducerea la secțiunile C și E.3 a unor informații privind baza de calcul și contribuția de asigurări sociale aferentă veniturilor realizate de persoanele fizice care desfășoară activități casnice potrivit Legii nr.111/2022, precum și privind contravaloarea tichetelor de activități casnice acordate angajaților, potrivit legii; ▪ restructurarea secțiunii E.3. prin declararea distinctă a veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv a veniturilor care sunt neimpozabile în limita plafonului lunar prevăzut la art. 76 alin.(4^1) din Codul fiscal;

♦ Modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare a formularului 112.

Prevederile ordinului comun se aplică începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, cu termen de declarare a obligațiilor până la data de 21 decembrie 2023.

ECONOMIE

APIA estimează o cotă de piață de 29% pentru autoturismele „verzi” în România, în 2024

Radio CECCAR FM

Autoturismele ecologice vor ajunge la o cotă de piață în România de 29%, până la sfârșitul anului 2024, timp în care piața de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească, dar cu un ritm mai lent, de doar 5,3% față de cel înregistrat în 2023, arată estimările Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), citate de Agerpres.

„În anul 2024, piața auto românească va continua să evolueze, anticipând o creștere moderată de 5,3%, reflectând o adaptare la noile dinamici economice, sociale și politice. Chiar și la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în acest an, piața românească rămâne sub nivelul anilor 2018 și 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus.

În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenției, cu o creștere estimativă de 24,4%, în timp ce vânzările autoturismelor pur electrice – chiar dacă într-un ritm mai lent- vor continua să crească, ajungând la o cotă de piață estimată la 12,7%. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA) continuă să fie un pilon de referință în furnizarea de analize precise și perspective vizionare asupra industriei auto din România”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

Pe segmentul vehiculelor comerciale ușoare plus minibuse se va consemna, în acest an, o curbă mai lentă de creștere, respectiv de 7,2%, comparativ cu datele din 2023, iar pentru vehiculele grele și autobuze se prognozează un salt de 5,1%.

Conform specialiștilor APIA, la autoturisme este estimată menținerea ponderii de aproximativ 84% din totalul înmatriculărilor, cu un volum de aproximativ 150.000 de unități, în creștere cu 5%, de la un an la altul,

De asemenea, în privința clasificării pe segmente în care sunt încadrate autoturismele, există următoarele linii de creștere: Segmentul A (+4,3%), Segmentul B (-11,5%), Segmentul C (+15,9%), Segmentul D (+4,7%), Segmentul E (5,5%), Segmentul F (+3,6%), SUV (+3,9%), MPV (+2,6%) și Segmentul Sport (+14,7%).

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV se va menține prima poziție, cu aproximativ 43,5%, urmat de Clasa C – cu o cotă de 32% (+2,99% față de 2023) și Clasa B, cu o cotă de 13,3% (-2,5%).

Potrivit statisticii APIA, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, pentru 2024, motorizările pe benzină vor înregistra o ușoară creștere de 1,9% în comparație cu anul precedent, până la o pondere de aproximativ 61% din total. În cazul autoturismelor echipate cu motoare diesel se va înregistra o scădere a numărului de înmatriculări de 16,1% și o cotă de piață de 10,3% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% electrice și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), vor ajunge în 2024 la o cotă de piață de 29%. Astfel, din această analiză se estimează că, în cursul anului, se vor înmatricula în România de aproape trei ori mai multe autoturisme „verzi” față de cele cu motorizare diesel.

Per ansamablu, pentru anul 2024, producătorii și importatorii prognozează o continuare a tendinței de creștere a autoturismelor „electrificate” înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior (+24,4%).

Evoluția înmatriculărilor autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piață de aproximativ 25,9%, cu o creștere de 14,4% a numărului de înmatriculări față de anul trecut.

Conform APIA, categoria autovehiculelor comerciale ușoare va înregistra o creștere de 7,2% față de 2023, cu o cotă de piață, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la același nivel atins cu un an în urmă, de 10,6%. Totodată, creșterea pentru înmatriculările de autovehicule „electrificate” din acest segment este estimată la aproximativ 87,2% comparativ cu statistica din anul anterior.

Continuare

ECONOMIE

Economia Israelului s-a contractat cu aproape 20% după izbucnirea războiului

Radio CECCAR FM

Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilitățile au paralizat afacerile, au forțat oamenii să-și evacueze locuințele și sute de mii de rezerviști au fost chemați sub arme, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiștii intervievați de Bloomberg.

Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituția se așteaptă în acest an la o creștere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanțe previzionează o expansiune de 1,6%.

Efectele economice negative au fost resimțite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza „un colaps aproape complet al activității economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza și Cisiordania de 6% în 2023.

După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda națională. Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de țară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanțelor sale.

Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la „A1” până la „A2”, a șasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia și Chile. În paralel, Moody’s a modificat și perspectiva asociată ratingului, de la „stabilă” la „negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.

Conflictul cu Hamas și consecințele sale vor „crește în mod semnificativ riscul politic pentru Israel și de asemenea vor slăbi instituțiile sale executive și legislative, precum și soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se așteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene. „Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătățit imediat ce vom câștiga războiul”, a spus Netanyahu.

Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanțele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forțează, de asemenea, Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-și finanța necesitățile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.

Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ținerea sub control a conflictului.

De la debutul războiului, toate cele trei mari agenții de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.

Continuare

ECONOMIE

Bundesbank se așteaptă la o creștere slabă a economiei germane la începutul lui 2024

Radio CECCAR FM

Performanța slabă a economiei germane va continua în primele luni din 2024, se arată într-un raport publicat luni de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmit DPA și Reuters, preluate de Agerpres.

După declinul PIB-ului de la finalul lui 2023, economia Germaniei ar putea înregistra un ușor declin în primul trimestru din 2024, intrând în recesiune. Numeroasele greve ale sindicatelor germane încetinesc creșterea pe termen scurt, avertizează Bundesbank.

Instituția dă asigurări că „o recesiune, în sensul unui declin prelungit, semnificativ și pe scară largă al economiei, nu poate fi identificată și nu este așteptată în prezent. Cheltuielile de consum se vor redresa, pe fondul pieței stabile a forței de muncă, al majorării salariilor și al reducerii inflației”.

Datele preliminare publicate de Oficiul federal de statistică (Destatis) indică un declin de 0,3% al economiei germane în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

Perturbările transportului în zona Mării Roșii nu vor avea un impact semnificativ, apreciază Bundesbank, deoarece există suficientă capacitate de transport neutilizată, iar costurile de transport sunt doar o parte redusă din costul general al bunurilor.

Deși perspectivele nu sunt optimiste, Banca Centrală a Germaniei nu se așteaptă la o deteriorare majoră a pieței muncii, care a sprijinit până acum economia.

Continuare

Trending