Viitoarea Președinție belgiană își publică prioritățile și programul

Președinția belgiană a Consiliului UE, ce își va desfășura mandatul în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2024, a publicat vineri, 8 decembrie, prioritățile sale și programul. Cea de-a treisprezecea Președinție belgiană va fi structurată în jurul a șase priorități:

– apărarea statului de drept, a democrației și a unității;

– consolidarea competitivității noastre;

– urmărirea unei tranziții verzi și juste;

– consolidarea agendei noastre sociale și de sănătate;

– protejarea persoanelor și a frontierelor;

– promovarea unei Europe globale. Președinția declară, în special, că va lucra pentru restrângerea decalajului încasărilor de TVA și pentru revizuirea legislației referitoare la codul vamal, precum și a normelor de impozitare pentru munca la distanță la nivel transfrontalier. Având în vedere că Președinția belgiană va încheia o legislatură parlamentară europeană și va începe o alta, aceasta va depune eforturi pentru a finaliza dosare importante nerezolvate, stimulând în același timp discuțiile privind starea economică a Uniunii și viitorul acesteia.

Rezultatele ședinței ECOFIN din 8 decembrie

Vineri, 8 decembrie, miniștrii de finanțe ai UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta, printre multe alte subiecte, reforma Pactului de stabilitate și de creștere, pachetul ajustat pentru următoarea generație de resurse proprii prezentat în iunie 2023 și euro digital. În domeniul fiscalității, Consiliul ECOFIN a aprobat raportul obișnuit către Consiliul European privind aspectele fiscale, care evidențiază progresele realizate de Președinția spaniolă în ultimele șase luni. De asemenea, Comisia a luat act de un raport de progres cu privire la pachetul TVA în era digitală (Vida). În final, miniștrii de finanțe ai UE au aprobat, de asemenea, concluziile cu privire la progresul obținut de Grupul pentru Codul de conduită sub Președinția spaniolă.

Acord privind statutul actualizat al Curții Europene de Justiție

Joi, 7 decembrie, eurodeputații Comisiei pentru afaceri juridice și statele membre ale UE au ajuns la un acord privind reforma Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a îmbunătăți eficacitatea gestionării volumului de muncă. Având în vedere numărul tot mai mare de cereri pentru o hotărâre preliminară aduse în fața Curții de Justiție și de recursuri împotriva deciziilor Tribunalului, Curtea de Justiție a prezentat, în decembrie 2022, o cerere de modificare a Protocolului nr. 3 privind statutul său. În conformitate cu acordul provizoriu, cererile pentru hotărâri preliminare în domenii specifice, cum ar fi sistemul comun de TVA, accizele, codul vamal, compensațiile acordate pasagerilor pentru serviciile de transport întârziate sau anulate sau pentru schema de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră ar trebui să fie transferate de la Curtea de Justiție la Tribunal. Acest lucru ar trebui să ușureze o parte din volumul de muncă al Curții de Justiție, întrucât cererile din aceste domenii reprezintă în medie 20% din totalul cererilor, conform co-legiuitorilor. Cele mai sensibile și complexe cauze privind interpretarea dreptului primar vor continua să fie audiate de către Curtea de Justiție. Propunerea de reformă permite, de asemenea, extinderea mecanismului prin care se stabilește dacă este permisă introducerea unei căi de atac. Mai mult, se va asigura un acces public mai larg la unele dintre documentele deținute de Curtea de Justiție, cum ar fi observațiile scrise ale părților în cauză. În final, în cazul unei noi cereri pentru o hotărâre preliminară, Parlamentul European, Consiliul și Banca Centrală Europeană vor avea, de acum înainte, dreptul de a prezenta Curții declarații sau observații scrise. După ce va fi aprobat în mod oficial de întregul Parlament European în plen și de statele membre, statutul actualizat va intra în vigoare în luna următoare publicării în Jurnalul Oficial.

CJUE afirmă că hotărârile fiscale acordate de Luxemburg companiei Engie sunt conforme cu legislația UE

Într-o hotărâre emisă marți, 5 decembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis anularea Hotărârii Tribunalului din mai 2021, decizia Comisiei Europene din 2018, care a confirmat faptul că hotărârile fiscale anticipate acordate de Luxemburg companiei Engie în 2008 și 2014 erau ajutoare de stat incompatibile cu piața internă. În decizia sa, CJUE consideră că examinarea Comisiei a fost contrară dreptului european și că s-a comis o eroare în stabilirea sistemului de referință care constituie punctul de plecare pentru examinarea comparativă care trebuie efectuată pentru a evalua selectivitatea acestor măsuri fiscale și, prin urmare, clasificarea lor ca ajutor de stat interzis. Aceasta consideră, de asemenea, că Tribunalul a acceptat în mod eronat concluzia Comisiei cu privire la existența unei astfel de legături condiționate între cele două tratamente fiscale în cauză. CJUE afirmă că, în mod similar, Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o eroare atunci când a considerat că CE nu era obligată să țină seama de practica administrativă a autorităților fiscale luxemburgheze în ceea ce privește o prevedere națională privind abuzul de drepturi. „Aceste erori au afectat întreaga analiză a selectivității”, a concluzionat CJUE. Din acest motiv, a decis să urmeze recomandarea formulată în mai de avocatul general Juliane Kokott de a anula decizia Comisiei.

Un nou studiu al Parlamentului European privind rolul de semnalare al datelor ISD în lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale

La solicitarea subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC), Departamentul de politici economice, științifice și de calitate a vieții al Parlamentului European a publicat recent un raport intitulat Bune practici fiscale în lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale: Rolul de semnalare al datelor ISD. Raportul examinează rolul investițiilor străine directe (ISD) în paradisurile fiscale. Deoarece ISD și filialele străine ale firmelor multinaționale din jurisdicțiile cu fiscalitate redusă ar putea oferi acestor firme oportunități de a-și reduce sarcina fiscală, ISD și evitarea fiscală internațională a corporațiilor sunt strâns legate. Statisticile privind stocurile ISD arată măsura în care statele membre au modele ISD normale sau anormale. Anomaliile reprezintă un punct de plecare pentru o analiză suplimentară a eventualelor regimuri fiscale preferențiale sau chiar dăunătoare din aceste țări, se mai arată în raport. Potrivit raportului, ponderea investițiilor străine directe în PIB a crescut de la 36% la 45% între 2009 și 2017, sugerând o creștere a globalizării, dar ar putea, de asemenea, să ofere mai multe oportunități de evitare a obligațiilor fiscale internaționale. Centrele financiare Hong Kong, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Singapore și Elveția sunt responsabile pentru aproximativ 90% din stocurile ISD din toate paradisurile fiscale. Raportul analizează, de asemenea, posibile noi politici europene care ar putea reduce funcția de canal a paradisurilor fiscale europene. Se menționează în special beneficiile propunerilor UNSHELL și BEFIT. Potrivit cercetătorilor, posibilitatea unor rate minime de reținere la sursă pentru fluxurile de dividende, dobânzi și redevențe la frontiera externă a UE ar reduce, de asemenea, utilizarea strategiilor de cumpărare a tratatelor fiscale de către multinaționale și ar reduce funcția de canal a paradisurilor fiscale din UE.

Propunerea Socialiștilor și a Democraților europeni pentru o taxă pe piața unică

Un studiu, comandat de Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, publicat marți, 5 decembrie, face o propunere pentru o taxă pe piața unică a UE (SML) pentru grupurile multinaționale pentru finanțarea bugetului UE. În opinia autorilor, domeniul de aplicare al SML ar trebui să fie consecvent cu legislația anterioară a UE, și anume schimbul automat obligatoriu de rapoarte pentru fiecare țară în parte din Directiva privind cooperarea administrativă și din Directiva privind un nivel minim de impozitare efectivă din cadrul celui de-al doilea pilon. SML ar trebui să vizeze grupuri multinaționale care își desfășoară activitatea în statele membre ale UE și care beneficiază astfel de piața internă cu venituri de cel puțin 750 milioane euro în cel puțin doi din cei patru ani fiscali imediat anteriori anului fiscal, afirmă aceștia.  SML ar trebui să fie conceput ca o suprataxă asupra bazei impozabile armonizate la nivelul UE. Cu alte cuvinte, Uniunea ar percepe o suprataxă în zonele în care Uniunea și-a exercitat deja competența de a armoniza baza de impozitare, potrivit explicațiilor studiului. Conform raportului, o astfel de taxă ar putea strânge între 4 și 10 miliarde de euro pe an.

A fost lansat un nou grup operativ privind impozitarea internațională pentru dezvoltare și climă

Cu ocazia COP28, Antigua și Barbuda, Barbados, Spania, Franța, Kenya, Comisia Uniunii Africane și Comisia Europeană, în calitate de observator, au lansat vineri, 1 decembrie, potrivit surselor, un nou grup operativ privind impozitarea internațională. Susținut de Fundația Europeană pentru climă, grupul va examina noi surse de venituri care ar putea debloca fonduri suplimentare pentru acțiuni în favoarea dezvoltării, naturii și climei, în special prin mecanisme fiscale inovatoare. Scopul său va fi de a identifica cele mai promițătoare căi și de a prezenta propuneri concrete la COP30. Grupul operativ se va întâlni pentru prima dată la începutul anului 2024, pentru a desemna experți de sprijin și pentru a-și defini planul de lucru. 

Au fost publicate statisticile OCDE privind veniturile pentru anul 2023

Prețurile ridicate la energie, declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au determinat guvernele să reducă accizele în 2022, ceea ce a dus la scăderea nivelurilor de impozitare în multe țări, potrivit unei noi analize OCDE publicată miercuri, 6 decembrie. Raportul arată că rata medie a impozitului în PIB din OCDE a scăzut cu 0,15 puncte procentuale (p.p) în 2022, la 34,0%. „Acesta a fost doar a treia scădere de acest fel de la criza financiară globală din 2008-2009”, a declarat OCDE. Veniturile din accize au scăzut ca pondere în PIB în 2022 în 34 din cele 36 de țări pentru care sunt disponibile date preliminare, scăzând în termeni absoluți în 21 dintre acestea. În unele țări, în special în Europa, aceste scăderi au fost legate de reducerea impozitelor pe energie, precum și cererea în scădere pentru produsele energetice. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au scăzut, de asemenea, ca pondere în PIB în 19 țări, în parte din cauza politicilor de protecție a consumatorilor împotriva prețurilor ridicate la energie și alimente. Scăderea veniturilor din accize în 2022 a fost parțial compensată de creșterea veniturilor din impozitele pe profit (CIT), care a crescut ca pondere în PIB în mai mult de trei sferturi din țările OCDE, pe fondul profiturilor întreprinderilor mai mari, în special în sectorul energetic și agricol. Veniturile fiscale totale au scăzut ca pondere în PIB în 21 din cele 36 țări în 2022, au crescut în 14 țări și au rămas la același nivel într-una singură, constată OCDE.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.