Rețele sociale

ECONOMIE

Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2023. Principalele modificări aduse normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

Radio CECCAR FM

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 29 decembrie 2023.

Mai jos găsiți principalele modificări aduse normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal:

I. Impozit pe venit

Au fost aduse clarificări cu privire la modalitatea de calcul a impozitului pe veniturile din transferul propriețăților imobiliare din patrimoniul personal.

Astfel, în cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție, cu excepția transferului prin donație, precum și a constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit.

În contractele de schimb imobiliar, calitatea de contribuabil o au toți copermutanții, coschimbașii, cu excepția schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situație în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.

În cazul transferului dreptului de proprietate prin donație, calitatea de contribuabil revine donatarului, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV «Impozitul pe venit» din Codul fiscal.

În cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit, calitatea de contribuabil revine dobânditorului dezmembrămintelor, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV «Impozitul pe venit» din Codul fiscal.

Contribuabil este și persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.

În cazul transferului unei proprietăți imobiliare deținute în coproprietate, impozitul este datorat de fiecare coproprietar, corespunzător cotei-părți de deținere.

În situația în care cotele părți de deținere nu sunt precizate, se prezumă că fiecare coproprietar deține o cotă-parte egală cu a celorlalți.

În cazul transferului unei proprietăți imobiliare deținute în devălmășie, impozitul este datorat de fiecare coproprietar devălmaș în cote-părți egale.

În cazul în care sunt transferate mai multe proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor, impozitul este datorat de fiecare proprietar în funcție de valoarea cotei-părți din fiecare proprietate imobiliară înstrăinată.

În cazul unei/unor proprietăți imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se stabilește impozitul este valoarea prevăzută în actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, raportul de evaluare sau studiul de piață, după caz, astfel:

a) în situația în care legislația în materie impune întocmirea unui raport de evaluare, valoarea din actul de transfer, dar nu mai puțin de valoarea rezultată din raportul de evaluare;

b) în situația în care legislația în materie nu impune întocmirea unui raport de evaluare, valoarea din actul de transfer sau valoarea stabilită prin studiul de piață, în cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii.

II. Taxa pe valoarea adăugată

Cu privire la cota redusa de TVA (9%) pentru alimente

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal se aplică pe tot lanțul economic de la producție până la vânzarea către consumatorul final de către toți furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producători sau comercianți, pentru livrarea bunurilor care se încadrează la următoarele coduri NC, indiferent de destinația acestora, cu excepția alimentelor cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacul și biscuiții: Pentru alimentele prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, pe baza listei ingredientelor se determină dacă au zahăr adăugat, indiferent în ce cantitate, iar conținutul total de zahăr este cel prevăzut în informațiile nutriționale.

În cazul în care, pentru produsele prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, conținutul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru volum, persoanele impozabile trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru volum în unitatea de măsură pentru masă.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru livrarea, importul sau achiziția intracomunitară de suplimente alimentare notificate care se regăsesc pe site-ul Ministerului Sănătății sau pe cel al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 1.228/2005/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală și vegetală și/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate și cu Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.

Cota redusă de TVA de 9% nu se aplică pentru livrarea, importul sau achiziția intracomunitară de suplimente alimentare care se încadrează în excepțiile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

Cu privire la cota redusa (9%) pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare.

În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», cota redusă de TVA se aplică asupra prețului total al cazării, care poate include și băuturi alcoolice, băuturi nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, precum și alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs.

Cu privire la cota redusă de TVA(9%) pentru serviciile de restaurant și catering

În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant și de catering se înțelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum și pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

Cu privire la cota redusă de TVA (9%) pentru livrarea de locuințe

Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea, astfel cum este definită la art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, a locuințelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca un proprietar de bunurile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal.

În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3 din Codul fiscal:

a) anexele gospodărești nu se iau în calculul suprafeței utile a locuinței de 120 mp;

b) valoarea-limită de 600.000 lei cuprinde valoarea locuinței, inclusiv valoarea cotelor indivize din părțile comune ale imobilului și a anexelor gospodărești și, după caz, a terenului pe care este construită locuința, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuința respectivă.

Suprafața utilă a locuinței prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3 din Codul fiscal trebuie să fie înscrisă în documentația cadastrală anexată la actul juridic între vii care are ca obiect transferul dreptului de proprietate, încheiat în condițiile legii. Persoanele impozabile care livrează locuințe vor aplica cota de 9%, inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrări, dacă din contractele încheiate rezultă că la momentul livrării vor fi îndeplinite toate condițiile impuse de art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal.

În situația în care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei standard de TVA, la livrarea bunului imobil se efectuează regularizările prevăzute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal în vederea aplicării cotei de 9%, dacă toate condițiile impuse de art. 291 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate și de prezentele norme metodologice, sunt îndeplinite la data livrării.

Pentru clădirile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal, cumpărătorul va pune la dispoziția vânzătorului o declarație pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinației prevăzute de lege, care se păstrează de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 9%.

Declarația trebuie prezentată cel mai târziu până la momentul livrării clădirii respective. Prevederile art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal se aplică și în cazul livrării de părți dintr-o clădire destinate scopurilor respective.

Prevederi speciale privind TVA

În situația în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atât cotei reduse de TVA, cât și cotei standard de TVA și se poate stabili o operațiune principală, cota de TVA aplicabilă pachetului este cota de TVA aplicabilă operațiunii principale, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație poate fi identificat, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție în Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV.

Exemplu: O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de bunuri și servicii constând în acces la un eveniment sportiv și facilități în cadrul evenimentului sportiv, precum: servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare.

În această situație, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabilă pachetului este de 9%, respectiv cota de TVA aferentă accesului la evenimentul sportiv care reprezintă prestația principală.

În cazul suspendării executării deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA sunt suspendate până la încetarea acesteia.

Pe perioada suspendării, organul fiscal înregistrează în scopuri de TVA persoana impozabilă.

III. Accize și alte taxe speciale

– definirea băuturilor nealcoolice în sensul art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal.

– precizări în sensul că nu se consideră băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, băuturile pentru care consumatorul decide cantitatea de zahăr ce se adăugă în conținutul acestora, produsele care nu pot fi consumate ca atare ca băuturi, precum și băuturile preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării.

– introducerea unei contravenții în cazul în care operatorii economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, nu respectă obligația notificării.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending