Rețele sociale

ECONOMIE

Procedura de acordare a garanțiilor pentru beneficiarii Investalim, publicată

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 46 din 18 ianuarie 2024 a fost publicat Ordinul nr. 499/2023 al MADR pentru aprobarea Procedurii privind acordarea garanțiilor pentru beneficiarii Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023—2026, regulile de gestionare a plafonului de garantare, criteriile de eligibilitate pentru acordarea garanțiilor, garanțiile suplimentare aferente creditului, plata garanțiilor, recuperarea creanțelor, dispozițiile privind transparența, monitorizarea și raportarea, precum și a modelelor convenției de garantare și convenției de implementare.

Procedura reglementează acordarea de către Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN – S.A. (FGCR), de garanții în conformitate cu prevederile art. 23 din OUG nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023-2026, precum și pentru finanțările pentru asigurarea cheltuielilor neeligibile, exclusiv TVA, contractate de către beneficiarii Programului de la instituții de credit.

Garanțiile emise de FGCR în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023 au următoarele caracteristici: a) sunt exprese, irevocabile și necondiționate și pot fi acordate și plătite numai instituțiilor de credit cu care Fondul a semnat contracte de garantare în temeiul convenției de garantare; b) se plătesc la prima cerere în condițiile respectării prevederilor prezentei proceduri și ale convenției de garantare încheiate; c) au o valoare determinată; d) valoarea garanției FGCR se reduce proporțional cu procentul de garantare pe măsura rambursării creditului. Perioada de valabilitate a garanției se corelează cu scadența creditului prevăzută în solicitarea de garantare, la care se adaugă 60 de zile. Pentru riscul asumat, FGCR percepe instituțiilor de credit, respectiv beneficiarilor de garanții emise un comision de garantare stabilit conform prezentei proceduri și prevederilor convenției de garantare.

Pot beneficia de garanții, în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023, întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării solicitării de garantare, următoarele criterii de eligibilitate: a) sunt înregistrate potrivit Legii societăților nr. 31/1990; b) dețin un acord pentru finanțare/acord pentru finanțare rectificat, emis de AFIR în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023, precum și cu prevederile Procedurii de implementare a Programului Investalim aferent perioadei 2023-2026, aprobată prin HG nr. 844/2023; c) nu intră în categoria „întreprinderilor în dificultate” definite conform art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014; d) nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central, conform certificatului de atestare fiscală; e) nu figurează cu credite restante în baza de date a Centralei Riscurilor de Credit sau, dacă acestea exista, instituția de credit la care sunt înregistrate restanțele confirmă achitarea acestora până la data aprobării garanției; f) nu se află în procedură de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității sau nu se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale; g) prezintă instituției de credit garanții, cu respectarea următoarelor cerințe minime:  se includ în structura de garanții aferentă creditului cel puțin un contract de fideiusiune cu o persoană fizică având calitatea de asociat/acționar/ administrator/reprezentant legal al beneficiarului și o ipotecă imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor corporale și/sau necorporale, eligibile și neeligibile, finanțate din credit, care, împreună cu garanția FGCR, acoperă în proporție de cel puțin 100% valoarea finanțării. În situația în care nu se pot institui ipoteci asupra bunurilor finanțate prin credit sau dacă valoarea alocată în garanție a acestora, împreună cu garanția FGCR, nu acoperă în proporție de cel puțin 100% valoarea finanțării, se instituie ipoteci și asupra altor bunuri imobile/mobile, inclusiv depozite bancare, sau imobile proprietatea beneficiarului și/sau a terților garanți, care să conducă la asigurarea gradului minim de acoperire cu garanții mai sus menționat. Toate ipotecile imobiliare/mobiliare prevăzute la acest punct vor fi de rang I. Condiția referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită inclusiv la data depunerii cererii de plată a garanției de către instituția de credit la FGCR. În situația în care, pe parcursul derulării creditului, persoanele fizice care au semnat contractele de fideiusiune își pierd calitatea de acționari/asociați/administratori/reprezentanți legali, instituția de credit va încheia un nou contract de fideiusiune cu noii acționari/asociați/administratori/ reprezentanți legali, iar dacă aceștia refuză rămâne în vigoare contractul de fideiusiune existent;  în completarea garanțiilor minime prevăzute anterior, instituția de credit poate suplimenta structura de garanții cu alte garanții, respectiv cu garanții reale și/sau personale constituite de beneficiarul finanțării/terți garanți în favoarea instituției de credit și a FGCR, proporțional cu procentul de garantare; h) se încadrează într-o categorie de rating conform solicitării de garantare, care permite acordarea garanției, conform anexei nr. 2.8 la convenția de garantare; i) se încadrează în normele de creditare ale instituției de credit.

Beneficiarii pot fi întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi în activitate, atât microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridică.

Decizia de aprobare/respingere a emiterii garanției de către FGCR se face pe baza rezultatului analizei, a documentației prevăzute în convenția de garantare, precum și a respectării prevederilor legale din regulamentele BNRși cele ale OUG nr. 65/2023 și are la bază: a) evaluarea riscului de credit de către instituțiile de credit, în funcție de normele proprii de creditare și care au stat la baza analizei și aprobării de către acestea a creditelor pentru care se solicită emiterea garanției; b) categoria de rating a beneficiarilor; c) îndeplinirea cumulativă a criteriilor de eligibilitate menționate anterior; d) alte elemente pe care FGCR le identifică în analiza proprie, pe baza datelor furnizate de instituțiile de credit, care pot conduce la respingerea solicitării de garanție.

Plafonul de garantare în limita căruia se acordă de către FGCR garanții pentru beneficiarii Programului se constituie din expunerea de până la 5 ori a sumelor alocate de către MADR prin Convenția de implementare

Nivelul comisioanelor de garantare percepute de FGCR este cel aferent ratingului calculat de instituția de credit în conformitate cu normele sale interne pentru fiecare debitor, conform anexei nr. 2.8 la convenția de garantare. Pentru întreprinderile nou-înființate sau care nu au beneficiat de credite, în conformitate cu prevederile Comunicării Comisiei cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 2008/C155/02, comisionul este stabilit la nivelul de 3,80% pe an. În situația în care, la sfârșitul anului, un beneficiar al unei garanții FGCR este încadrat de către instituția de credit într-o categorie de rating pentru care nu se pot acorda garanții sau pentru cei împotriva cărora s-a deschis procedura insolvenței, FGCR va percepe în anul următor nivelul maxim al comisionului de garantare, de 6,3% pe an. Pentru garanțiile existente în sold la 31 decembrie, nivelul comisionului de garantare este cel aferent ratingului debitorului valabil la sfârșitul anului precedent, comunicat de către instituția de credit către FGCR. Comisioanele de garantare cuvenite FGCR, acceptate și achitate de către instituția de credit, se recuperează de la beneficiari, urmărind ca această obligație să fie introdusă în contractele de credit.

Comisionul de garantare se calculează ca procent aplicat la valoarea/soldul garanției acordate și se plătește, anual, pentru creditele acordate de instituțiile de credit, proporțional cu perioada de creditare din an, iar pentru ultimul an, proporțional cu numărul de luni/zile de garantare aferente ultimului an, din care se scad 2 luni, la valoarea/soldul garanției acordate sau de la 31 decembrie. În situația creditelor pentru care instituțiile de credit nu raportează trageri din credit la 31 decembrie sau creditul nu a fost utilizat integral, comisionul anual de garantare se va calcula la valoarea garanției aprobate. Modul de calcul al comisionului de garantare se stabilește prin convenția de garantare.

În cazul neplății comisionului de garantare în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării aprobării, valabilitatea aprobării garanției încetează. O nouă garanție poate fi supusă aprobării doar în urma transmiterii unei noi solicitări de garantare, însoțită de documentele necesare actualizate. Dacă până la data de 1 aprilie nu se plătește comisionul de garantare datorat, după această dată se vor plăti penalități de 0,015% pe zi de întârziere. Dacă până la data de 30 aprilie comisionul de garantare și penalitățile datorate nu sunt plătite, răspunderea FGCR încetează și se va comunica instituției de credit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fără nicio altă formalitate, chemare în judecată sau altă punere în întârziere ori intervenție a unui organ judiciar și fără a putea fi obligat la despăgubiri.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending