Rețele sociale

ECONOMIE

Procedura de acordare a garanțiilor pentru beneficiarii Investalim, publicată

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 46 din 18 ianuarie 2024 a fost publicat Ordinul nr. 499/2023 al MADR pentru aprobarea Procedurii privind acordarea garanțiilor pentru beneficiarii Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023—2026, regulile de gestionare a plafonului de garantare, criteriile de eligibilitate pentru acordarea garanțiilor, garanțiile suplimentare aferente creditului, plata garanțiilor, recuperarea creanțelor, dispozițiile privind transparența, monitorizarea și raportarea, precum și a modelelor convenției de garantare și convenției de implementare.

Procedura reglementează acordarea de către Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN – S.A. (FGCR), de garanții în conformitate cu prevederile art. 23 din OUG nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023-2026, precum și pentru finanțările pentru asigurarea cheltuielilor neeligibile, exclusiv TVA, contractate de către beneficiarii Programului de la instituții de credit.

Garanțiile emise de FGCR în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023 au următoarele caracteristici: a) sunt exprese, irevocabile și necondiționate și pot fi acordate și plătite numai instituțiilor de credit cu care Fondul a semnat contracte de garantare în temeiul convenției de garantare; b) se plătesc la prima cerere în condițiile respectării prevederilor prezentei proceduri și ale convenției de garantare încheiate; c) au o valoare determinată; d) valoarea garanției FGCR se reduce proporțional cu procentul de garantare pe măsura rambursării creditului. Perioada de valabilitate a garanției se corelează cu scadența creditului prevăzută în solicitarea de garantare, la care se adaugă 60 de zile. Pentru riscul asumat, FGCR percepe instituțiilor de credit, respectiv beneficiarilor de garanții emise un comision de garantare stabilit conform prezentei proceduri și prevederilor convenției de garantare.

Pot beneficia de garanții, în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023, întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării solicitării de garantare, următoarele criterii de eligibilitate: a) sunt înregistrate potrivit Legii societăților nr. 31/1990; b) dețin un acord pentru finanțare/acord pentru finanțare rectificat, emis de AFIR în conformitate cu prevederile OUG nr. 65/2023, precum și cu prevederile Procedurii de implementare a Programului Investalim aferent perioadei 2023-2026, aprobată prin HG nr. 844/2023; c) nu intră în categoria „întreprinderilor în dificultate” definite conform art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014; d) nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central, conform certificatului de atestare fiscală; e) nu figurează cu credite restante în baza de date a Centralei Riscurilor de Credit sau, dacă acestea exista, instituția de credit la care sunt înregistrate restanțele confirmă achitarea acestora până la data aprobării garanției; f) nu se află în procedură de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității sau nu se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale; g) prezintă instituției de credit garanții, cu respectarea următoarelor cerințe minime:  se includ în structura de garanții aferentă creditului cel puțin un contract de fideiusiune cu o persoană fizică având calitatea de asociat/acționar/ administrator/reprezentant legal al beneficiarului și o ipotecă imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor corporale și/sau necorporale, eligibile și neeligibile, finanțate din credit, care, împreună cu garanția FGCR, acoperă în proporție de cel puțin 100% valoarea finanțării. În situația în care nu se pot institui ipoteci asupra bunurilor finanțate prin credit sau dacă valoarea alocată în garanție a acestora, împreună cu garanția FGCR, nu acoperă în proporție de cel puțin 100% valoarea finanțării, se instituie ipoteci și asupra altor bunuri imobile/mobile, inclusiv depozite bancare, sau imobile proprietatea beneficiarului și/sau a terților garanți, care să conducă la asigurarea gradului minim de acoperire cu garanții mai sus menționat. Toate ipotecile imobiliare/mobiliare prevăzute la acest punct vor fi de rang I. Condiția referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită inclusiv la data depunerii cererii de plată a garanției de către instituția de credit la FGCR. În situația în care, pe parcursul derulării creditului, persoanele fizice care au semnat contractele de fideiusiune își pierd calitatea de acționari/asociați/administratori/reprezentanți legali, instituția de credit va încheia un nou contract de fideiusiune cu noii acționari/asociați/administratori/ reprezentanți legali, iar dacă aceștia refuză rămâne în vigoare contractul de fideiusiune existent;  în completarea garanțiilor minime prevăzute anterior, instituția de credit poate suplimenta structura de garanții cu alte garanții, respectiv cu garanții reale și/sau personale constituite de beneficiarul finanțării/terți garanți în favoarea instituției de credit și a FGCR, proporțional cu procentul de garantare; h) se încadrează într-o categorie de rating conform solicitării de garantare, care permite acordarea garanției, conform anexei nr. 2.8 la convenția de garantare; i) se încadrează în normele de creditare ale instituției de credit.

Beneficiarii pot fi întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi în activitate, atât microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridică.

Decizia de aprobare/respingere a emiterii garanției de către FGCR se face pe baza rezultatului analizei, a documentației prevăzute în convenția de garantare, precum și a respectării prevederilor legale din regulamentele BNRși cele ale OUG nr. 65/2023 și are la bază: a) evaluarea riscului de credit de către instituțiile de credit, în funcție de normele proprii de creditare și care au stat la baza analizei și aprobării de către acestea a creditelor pentru care se solicită emiterea garanției; b) categoria de rating a beneficiarilor; c) îndeplinirea cumulativă a criteriilor de eligibilitate menționate anterior; d) alte elemente pe care FGCR le identifică în analiza proprie, pe baza datelor furnizate de instituțiile de credit, care pot conduce la respingerea solicitării de garanție.

Plafonul de garantare în limita căruia se acordă de către FGCR garanții pentru beneficiarii Programului se constituie din expunerea de până la 5 ori a sumelor alocate de către MADR prin Convenția de implementare

Nivelul comisioanelor de garantare percepute de FGCR este cel aferent ratingului calculat de instituția de credit în conformitate cu normele sale interne pentru fiecare debitor, conform anexei nr. 2.8 la convenția de garantare. Pentru întreprinderile nou-înființate sau care nu au beneficiat de credite, în conformitate cu prevederile Comunicării Comisiei cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 2008/C155/02, comisionul este stabilit la nivelul de 3,80% pe an. În situația în care, la sfârșitul anului, un beneficiar al unei garanții FGCR este încadrat de către instituția de credit într-o categorie de rating pentru care nu se pot acorda garanții sau pentru cei împotriva cărora s-a deschis procedura insolvenței, FGCR va percepe în anul următor nivelul maxim al comisionului de garantare, de 6,3% pe an. Pentru garanțiile existente în sold la 31 decembrie, nivelul comisionului de garantare este cel aferent ratingului debitorului valabil la sfârșitul anului precedent, comunicat de către instituția de credit către FGCR. Comisioanele de garantare cuvenite FGCR, acceptate și achitate de către instituția de credit, se recuperează de la beneficiari, urmărind ca această obligație să fie introdusă în contractele de credit.

Comisionul de garantare se calculează ca procent aplicat la valoarea/soldul garanției acordate și se plătește, anual, pentru creditele acordate de instituțiile de credit, proporțional cu perioada de creditare din an, iar pentru ultimul an, proporțional cu numărul de luni/zile de garantare aferente ultimului an, din care se scad 2 luni, la valoarea/soldul garanției acordate sau de la 31 decembrie. În situația creditelor pentru care instituțiile de credit nu raportează trageri din credit la 31 decembrie sau creditul nu a fost utilizat integral, comisionul anual de garantare se va calcula la valoarea garanției aprobate. Modul de calcul al comisionului de garantare se stabilește prin convenția de garantare.

În cazul neplății comisionului de garantare în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării aprobării, valabilitatea aprobării garanției încetează. O nouă garanție poate fi supusă aprobării doar în urma transmiterii unei noi solicitări de garantare, însoțită de documentele necesare actualizate. Dacă până la data de 1 aprilie nu se plătește comisionul de garantare datorat, după această dată se vor plăti penalități de 0,015% pe zi de întârziere. Dacă până la data de 30 aprilie comisionul de garantare și penalitățile datorate nu sunt plătite, răspunderea FGCR încetează și se va comunica instituției de credit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fără nicio altă formalitate, chemare în judecată sau altă punere în întârziere ori intervenție a unui organ judiciar și fără a putea fi obligat la despăgubiri.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending