Rețele sociale

ECONOMIE

Directorul FMI solicită redirecționarea subvențiilor dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice

Radio CECCAR FM

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a afirmat că țările trebuie să redirecționeze subvențiile directe și indirecte, în valoare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari pe an, dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Prezentă la Forumul de la Davos, Georgieva a subliniat că subvențiile totale pentru combustibili fosili includ subvenții guvernamentale directe în valoare de 1.300 de miliarde de dolari precum și subvenții indirecte, printre care se numără și eșecul de a pune un preț pe emisiile de carbon, adăugând că acest preț trebuie să ajungă la 85 de dolari pe tonă în 2030.

Stabilirea unui preț al emisiilor de carbon la doar 25% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera fonduri în valoare de 800 de miliarde de dolari, bani care ar putea fi utilizați pentru combaterea schimbărilor climatice, în timp ce un preț stabilit la 50% din nivelul de 85 de dolari pe tonă ar genera 1.500 de miliarde de dolari, a apreciat Kristalina Georgieva la un panel la care a mai participat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga.

„Ceea ce vreau să spun este că trebuie să facem rost de resurse, să le luăm de acolo de unde fac rău și să le punem acolo unde ajută”, a spus Georgieva. Aceasta a adăugat că FMI încorporează obiectivele referitoare la reducerea emisiilor în discuțiile de politică macroeconomică cu țările mari poluatoare, precum și obiective de adaptare la climă cu țările vulnerabile.

La același panel, Ajay Banga a spus că „lumea nu își permite noi decenii de creștere puternică a emisiilor” iar creditorii trebuie să acționeze în regim de urgență pentru a găsi modalități de finanțare a surselor de energie curată și, de asemenea, să deschidă calea pentru investițiile venite din partea capitalului privat.

„Nu putem fi singurii care fac toate aceste proiecte și să le punem în bilanțurile noastre. Conturile noastre sunt limitate”, a spus Banga. Acesta a adăugat că Banca Mondială ia măsuri pentru a contracara riscurile politice, obiectivul fiind creșterea garanțiilor de riscuri politice până la 20 de miliarde de dolari pe an în 2030, de la nivelul actual cuprins între șase și șapte miliarde de dolari pe an.

Incertitudinile cadrului de reglementare și riscurile cursului de schimb stau, de asemenea, în calea investițiilor private în tranziția energetică a multor țări, iar Banca Mondială poate ajuta la absorbția unei părți din aceste riscuri, a mai spus Ajay Banga. „Aceste țări nu au piețe de hedging care să fie suficient de largi sau suficient de adânci. Instituții precum a noastră trebuie să găsească o modalitate prin care să poată interveni și acoperi acea gaură”, a adăugat Banga.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending