Rețele sociale

ECONOMIE

CE propune îmbunătățirea comitetelor europene de întreprindere pentru a consolida dialogul social transnațional

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a propus revizuirea directivei privind comitetul european de întreprindere (CEI) pentru a îmbunătăți dialogul social în UE. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, „comitetele europene de întreprindere sunt organisme de informare și consultare care asigură implicarea angajaților în deciziile legate de chestiuni transnaționale. Acestea se referă la întreprinderi cu peste 1000 de angajați care își desfășoară activitatea în cel puțin două țări din UE sau din Spațiul Economic European (SEE)”.

Informarea și consultarea semnificativă a angajaților cu privire la deciziile-cheie ale întreprinderii pot contribui la anticiparea și gestionarea schimbărilor, cum ar fi cele legate de tranziția verde și cea digitală, implicând abordarea deficitului de forță de muncă sau introducerea de noi tehnologii. În contexte transnaționale, comitetele europene de întreprindere pot juca un rol esențial în aceste privințe.

Directiva actuală prezintă procesele de creare a comitetelor europene de întreprindere și de informare și consultare a acestora cu privire la chestiuni transnaționale. Revizuirea propusă urmărește să consolideze rolul CEI prin facilitarea creării lor, prin promovarea unor activități de informare și de consultare mai semnificative și prin asigurarea faptului că acestea dispun de capacitatea necesară pentru a-și desfășura activitatea. Revizuirea urmărește, de asemenea, consolidarea echilibrului de gen în cadrul comitetelor europene de întreprindere.

În 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă din proprie inițiativă prin care invită Comisia să consolideze rolul și capacitatea CEI.

Principalele modificări propuse de CE includ:

▪ acordarea de drepturi egale lucrătorilor din companiile multinaționale care își desfășoară activitatea în UE/SEE să solicite crearea unui nou CEI: derogările de la actuala directivă vor fi eliminate, permițând unui număr de 5,4 milioane de lucrători din 320 de întreprinderi multinaționale cu acorduri preexistente să solicite înființarea unui comitet european de întreprindere;

▪ clarificarea definiției aspectelor transnaționale: asigurarea faptului că comitetele europene de întreprindere completează activitatea organismelor naționale de informare și consultare și că activitățile lor nu se suprapun. O definiție clară este esențială pentru a stabili când trebuie consultate și informate comitetele europene de întreprindere;

▪ asigurarea faptului că lucrătorii din întreprinderile multinaționale sunt consultați în timp util și în mod semnificativ cu privire la aspectele care îi privesc: membrii CEI ar trebui să primească un răspuns motivat la avizul lor înainte ca conducerea întreprinderii să adopte o decizie cu privire la chestiuni transnaționale; conducerea întreprinderii trebuie să furnizeze justificări ori de câte ori va fi invocată confidențialitatea ca motiv pentru restricționarea schimbului ulterior de informații sau pentru nedivulgarea de informații cu privire la aspecte transnaționale;

▪ asigurarea faptului că CEI dispun de capacitatea necesară pentru a-și desfășura activitatea: acordurile privind comitetul european de întreprindere trebuie să specifice resursele financiare și materiale alocate, de exemplu în ceea ce privește experții, costurile juridice și formarea;

▪ consolidarea echilibrului de gen: ori de câte ori un acord privind comitetul european de întreprindere este (re)negociat, vor trebui instituite dispoziții pentru a se ajunge, pe cât posibil, la o componență echilibrată din punctul de vedere al genului. Aceasta include cerința de a urmări în mod activ echilibrul de gen în cadrul organismelor speciale de negociere, care sunt grupuri temporare de reprezentanți ai angajaților care negociază un acord privind comitetul european de întreprindere cu întreprinderea;

▪ îmbunătățirea accesului la căi de atac: statele membre trebuie să informeze CE cu privire la modul în care comitetele europene de întreprindere pot iniția proceduri judiciare și – după caz – administrative. Statele membre sunt, de asemenea, obligate să instituie sancțiuni eficace, disuasive și proporționale pentru a pune în aplicare directiva.

Propunerea CE de modificare a Directivei privind comitetul european de întreprindere va fi discutată de Parlamentul European și de statele membre. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție un an să transpună directiva în dreptul național. Noile norme vor începe apoi să se aplice doi ani mai târziu.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending