Rețele sociale

ECONOMIE

CE propune îmbunătățirea comitetelor europene de întreprindere pentru a consolida dialogul social transnațional

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a propus revizuirea directivei privind comitetul european de întreprindere (CEI) pentru a îmbunătăți dialogul social în UE. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, „comitetele europene de întreprindere sunt organisme de informare și consultare care asigură implicarea angajaților în deciziile legate de chestiuni transnaționale. Acestea se referă la întreprinderi cu peste 1000 de angajați care își desfășoară activitatea în cel puțin două țări din UE sau din Spațiul Economic European (SEE)”.

Informarea și consultarea semnificativă a angajaților cu privire la deciziile-cheie ale întreprinderii pot contribui la anticiparea și gestionarea schimbărilor, cum ar fi cele legate de tranziția verde și cea digitală, implicând abordarea deficitului de forță de muncă sau introducerea de noi tehnologii. În contexte transnaționale, comitetele europene de întreprindere pot juca un rol esențial în aceste privințe.

Directiva actuală prezintă procesele de creare a comitetelor europene de întreprindere și de informare și consultare a acestora cu privire la chestiuni transnaționale. Revizuirea propusă urmărește să consolideze rolul CEI prin facilitarea creării lor, prin promovarea unor activități de informare și de consultare mai semnificative și prin asigurarea faptului că acestea dispun de capacitatea necesară pentru a-și desfășura activitatea. Revizuirea urmărește, de asemenea, consolidarea echilibrului de gen în cadrul comitetelor europene de întreprindere.

În 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă din proprie inițiativă prin care invită Comisia să consolideze rolul și capacitatea CEI.

Principalele modificări propuse de CE includ:

▪ acordarea de drepturi egale lucrătorilor din companiile multinaționale care își desfășoară activitatea în UE/SEE să solicite crearea unui nou CEI: derogările de la actuala directivă vor fi eliminate, permițând unui număr de 5,4 milioane de lucrători din 320 de întreprinderi multinaționale cu acorduri preexistente să solicite înființarea unui comitet european de întreprindere;

▪ clarificarea definiției aspectelor transnaționale: asigurarea faptului că comitetele europene de întreprindere completează activitatea organismelor naționale de informare și consultare și că activitățile lor nu se suprapun. O definiție clară este esențială pentru a stabili când trebuie consultate și informate comitetele europene de întreprindere;

▪ asigurarea faptului că lucrătorii din întreprinderile multinaționale sunt consultați în timp util și în mod semnificativ cu privire la aspectele care îi privesc: membrii CEI ar trebui să primească un răspuns motivat la avizul lor înainte ca conducerea întreprinderii să adopte o decizie cu privire la chestiuni transnaționale; conducerea întreprinderii trebuie să furnizeze justificări ori de câte ori va fi invocată confidențialitatea ca motiv pentru restricționarea schimbului ulterior de informații sau pentru nedivulgarea de informații cu privire la aspecte transnaționale;

▪ asigurarea faptului că CEI dispun de capacitatea necesară pentru a-și desfășura activitatea: acordurile privind comitetul european de întreprindere trebuie să specifice resursele financiare și materiale alocate, de exemplu în ceea ce privește experții, costurile juridice și formarea;

▪ consolidarea echilibrului de gen: ori de câte ori un acord privind comitetul european de întreprindere este (re)negociat, vor trebui instituite dispoziții pentru a se ajunge, pe cât posibil, la o componență echilibrată din punctul de vedere al genului. Aceasta include cerința de a urmări în mod activ echilibrul de gen în cadrul organismelor speciale de negociere, care sunt grupuri temporare de reprezentanți ai angajaților care negociază un acord privind comitetul european de întreprindere cu întreprinderea;

▪ îmbunătățirea accesului la căi de atac: statele membre trebuie să informeze CE cu privire la modul în care comitetele europene de întreprindere pot iniția proceduri judiciare și – după caz – administrative. Statele membre sunt, de asemenea, obligate să instituie sancțiuni eficace, disuasive și proporționale pentru a pune în aplicare directiva.

Propunerea CE de modificare a Directivei privind comitetul european de întreprindere va fi discutată de Parlamentul European și de statele membre. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție un an să transpună directiva în dreptul național. Noile norme vor începe apoi să se aplice doi ani mai târziu.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending