Rețele sociale

ECONOMIE

Ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 485 din 27 mai 2024 a fost publicat Ordinul nr. 127/2024 al președintelui Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat. Actul normativ stabilește schemele de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat și administrat ARICE, privind participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale în străinătate și organizarea de misiuni economice în străinătate.

♦ Schema de ajutor de minimis „Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate”. Scopul schemei este de a susține promovarea exporturilor de produse și servicii de concepție/ marca proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale, echilibrarea balanței comerciale, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor de participare a exportatorilor români, la târguri și expoziții internaționale, promovarea produselor și serviciilor operatorilor economici pe noi piețe externe, stimularea comunicării și a parteneriatului în afaceri, pregătirea întreprinzătorilor în domeniul tehnicilor de promovare a produselor și serviciilor pe noi piețe, creșterea numărului de firme expozante (sub pavilion național sau în mod individual) la manifestări internaționale, inclusiv la cele organizate în format virtual, precum și dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de promovare a exporturilor românești. Obiectivul schemei este de a promova la export produsele/serviciile de concepție/marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale.

Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale se realizează pe piețe de interes, prin organizarea de pavilioane naționale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziții, pe bază de programe anuale elaborate de ARICE.

Schema se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate sectoarele, cu excepția: a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care cuantumul ajutoarelor este stabilit pe baza prețului sau a cantității de produse achiziționate sau introduse pe piață; c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; d) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:  atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse de acest tip achiziționate de la producători primari ori introduse pe piață de întreprinderile respective; ▪ atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; e) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; f) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a bunurilor și serviciilor naționale față de bunurile și serviciile importate. În cazul în care un operator economic își desfășoară activitatea atât în sectoarele menționate la alin. (1) lit. a), b) c) sau d), cât și în unul sau mai multe sectoare de activitate sau domenii de activitate incluse în domeniile de aplicare ale Regulamentului (UE) 2023/2.831, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste din urmă sectoare sau activități, cu condiția ca statul membru în cauză să se asigure prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între conturi, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/2.831 nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu această schemă.

Ajutoarele acordate în cadrul acestei scheme constau în sprijin financiar de la bugetul de stat pentru acoperirea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile: a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea și asigurarea medicală pentru câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice; b) 100% din cheltuielile pentru: transportul, asigurarea și manipularea exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, formalitățile vamale aferente acestora, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfășurării acțiunii promoționale, elaborarea proiectului de execuție a standului, închirierea, construirea și/sau amenajarea spațiului expozițional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale legate de funcționarea pavilionului național în perioada de desfășurare a manifestărilor expoziționale, cheltuielile de reprezentare și de protocol, cheltuielile de transport, cazare, diurnă și cu asigurarea medicală pentru persoanele care organizează și coordonează acțiunile, inclusiv pentru un reprezentant din partea federației, patronatului de ramură sau asociației profesionale care contribuie la realizarea acțiunii respective, a căror perioadă de deplasare va fi stabilită prin documentația de atribuire a contractului de prestări servicii privind realizarea acțiunii, cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare și promovare cu caracter economic general și pentru mediatizarea prezenței românești la manifestările expoziționale, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a manifestărilor expoziționale internaționale, precum și alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea manifestărilor expoziționale internaționale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Prezenta schemă se aplică de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2027. Valoarea totală a ajutoarelor care pot fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 600.000 mii lei (2024 — 130.000 mii lei, 2025 — 140.000 mii lei, 2026 — 150.000 mii lei, 2027 — 180.000 mii lei). Pentru conversia în euro a valorii ajutorului se va utiliza cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data acordării ajutorului.

♦ Schema de ajutor de minimis „Organizarea de misiuni economice în străinătate”. Scopul schemei este de a susține promovarea exporturilor de produse și servicii de concepție/ marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale, echilibrarea balanței comerciale, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor de participare a exportatorilor români la târguri și expoziții internaționale, promovarea produselor și serviciilor operatorilor economici pe noi piețe externe, stimularea comunicării și a parteneriatului în afaceri, pregătirea întreprinzătorilor în domeniul tehnicilor de promovare a produselor și serviciilor pe noi piețe, creșterea numărului de firme expozante (sub pavilion național sau în mod individual) la manifestări internaționale, inclusiv la cele organizate în format virtual, precum și dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de promovare a exporturilor românești.

Obiectivul schemei este de a promova la export produsele și serviciile de concepție/marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale. Misiunile economice sunt acțiuni organizate în scopul explorării, consolidării, valorificării și dezvoltării oportunităților de afaceri pe piețe externe și se referă la prezentări de produse, miniexpoziții, reuniuni de afaceri, seminare economice și zile economice. Programul misiunilor economice în străinătate se elaborează anual de ARICE în scopul asigurării promovării și diversificării geografice a exportului.

Schema se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate sectoarele, cu excepția: a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care cuantumul ajutoarelor este stabilit pe baza prețului sau a cantității de produse achiziționate sau introduse pe piață; c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; d) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:  atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse de acest tip achiziționate de la producători primari ori introduse pe piață de întreprinderile respective; ▪ atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; e) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; f) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a bunurilor și serviciilor naționale față de bunurile și serviciile importate.

Ajutoarele acordate în cadrul acestei scheme constau în acordarea de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru acoperirea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile: a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea și asigurarea medicală pentru câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice; b) 100% din cheltuielile privind transportul în interiorul țării de destinație, pentru persoanele care participă la acțiunile respective, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează și coordonează acțiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea federației, patronatului de ramură sau asociației profesionale care contribuie la realizarea acțiunii respective, cheltuielile pentru închirierea spațiilor aferente întâlnirilor de afaceri și a dotărilor necesare desfășurării acestora, cum sunt TV, video, retroproiector, computer și altele asemenea, cheltuielile de reprezentare și protocol, cheltuielile pentru elaborarea, transportul și asigurarea materialelor de promovare și de prezentare, cum sunt cataloage, pliante, ecusoane și altele asemenea, cheltuielile pentru transportul și asigurarea mostrelor, cheltuielile pentru formalitățile vamale aferente materialelor de promovare și de prezentare, precum și mostrelor, cheltuielile pentru mediatizarea acțiunii pe plan local, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a misiunii economice, precum și alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea acțiunilor respective, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Schema se aplică de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2027. Valoarea totală a ajutoarelor care pot fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 70.000 mii lei (2024 – 10.000 mii lei, 2025 – 10.000 mii lei, 2026 – 20.000 mii lei, 2027 – 30.000 mii lei). Pentru conversia în euro a valorii ajutorului se va utiliza cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data acordării ajutorului.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending