ECONOMIE
Ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat
În Monitorul Oficial nr. 485 din 27 mai 2024 a fost publicat Ordinul nr. 127/2024 al președintelui Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat. Actul normativ stabilește schemele de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat și administrat ARICE, privind participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale în străinătate și organizarea de misiuni economice în străinătate.
♦ Schema de ajutor de minimis „Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate”. Scopul schemei este de a susține promovarea exporturilor de produse și servicii de concepție/ marca proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale, echilibrarea balanței comerciale, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor de participare a exportatorilor români, la târguri și expoziții internaționale, promovarea produselor și serviciilor operatorilor economici pe noi piețe externe, stimularea comunicării și a parteneriatului în afaceri, pregătirea întreprinzătorilor în domeniul tehnicilor de promovare a produselor și serviciilor pe noi piețe, creșterea numărului de firme expozante (sub pavilion național sau în mod individual) la manifestări internaționale, inclusiv la cele organizate în format virtual, precum și dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de promovare a exporturilor românești. Obiectivul schemei este de a promova la export produsele/serviciile de concepție/marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale.
Participarea operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale se realizează pe piețe de interes, prin organizarea de pavilioane naționale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziții, pe bază de programe anuale elaborate de ARICE.
Schema se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate sectoarele, cu excepția: a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care cuantumul ajutoarelor este stabilit pe baza prețului sau a cantității de produse achiziționate sau introduse pe piață; c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; d) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: ▪ atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse de acest tip achiziționate de la producători primari ori introduse pe piață de întreprinderile respective; ▪ atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; e) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; f) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a bunurilor și serviciilor naționale față de bunurile și serviciile importate. În cazul în care un operator economic își desfășoară activitatea atât în sectoarele menționate la alin. (1) lit. a), b) c) sau d), cât și în unul sau mai multe sectoare de activitate sau domenii de activitate incluse în domeniile de aplicare ale Regulamentului (UE) 2023/2.831, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste din urmă sectoare sau activități, cu condiția ca statul membru în cauză să se asigure prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între conturi, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2023/2.831 nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu această schemă.
Ajutoarele acordate în cadrul acestei scheme constau în sprijin financiar de la bugetul de stat pentru acoperirea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile: a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea și asigurarea medicală pentru câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice; b) 100% din cheltuielile pentru: transportul, asigurarea și manipularea exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, formalitățile vamale aferente acestora, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfășurării acțiunii promoționale, elaborarea proiectului de execuție a standului, închirierea, construirea și/sau amenajarea spațiului expozițional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale legate de funcționarea pavilionului național în perioada de desfășurare a manifestărilor expoziționale, cheltuielile de reprezentare și de protocol, cheltuielile de transport, cazare, diurnă și cu asigurarea medicală pentru persoanele care organizează și coordonează acțiunile, inclusiv pentru un reprezentant din partea federației, patronatului de ramură sau asociației profesionale care contribuie la realizarea acțiunii respective, a căror perioadă de deplasare va fi stabilită prin documentația de atribuire a contractului de prestări servicii privind realizarea acțiunii, cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare și promovare cu caracter economic general și pentru mediatizarea prezenței românești la manifestările expoziționale, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a manifestărilor expoziționale internaționale, precum și alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea manifestărilor expoziționale internaționale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.
Prezenta schemă se aplică de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2027. Valoarea totală a ajutoarelor care pot fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 600.000 mii lei (2024 — 130.000 mii lei, 2025 — 140.000 mii lei, 2026 — 150.000 mii lei, 2027 — 180.000 mii lei). Pentru conversia în euro a valorii ajutorului se va utiliza cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data acordării ajutorului.
♦ Schema de ajutor de minimis „Organizarea de misiuni economice în străinătate”. Scopul schemei este de a susține promovarea exporturilor de produse și servicii de concepție/ marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale, echilibrarea balanței comerciale, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor de participare a exportatorilor români la târguri și expoziții internaționale, promovarea produselor și serviciilor operatorilor economici pe noi piețe externe, stimularea comunicării și a parteneriatului în afaceri, pregătirea întreprinzătorilor în domeniul tehnicilor de promovare a produselor și serviciilor pe noi piețe, creșterea numărului de firme expozante (sub pavilion național sau în mod individual) la manifestări internaționale, inclusiv la cele organizate în format virtual, precum și dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de promovare a exporturilor românești.
Obiectivul schemei este de a promova la export produsele și serviciile de concepție/marcă proprie a operatorilor economici cu activitate în sectoarele industriei naționale. Misiunile economice sunt acțiuni organizate în scopul explorării, consolidării, valorificării și dezvoltării oportunităților de afaceri pe piețe externe și se referă la prezentări de produse, miniexpoziții, reuniuni de afaceri, seminare economice și zile economice. Programul misiunilor economice în străinătate se elaborează anual de ARICE în scopul asigurării promovării și diversificării geografice a exportului.
Schema se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate sectoarele, cu excepția: a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care cuantumul ajutoarelor este stabilit pe baza prețului sau a cantității de produse achiziționate sau introduse pe piață; c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; d) ajutoarelor acordate operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: ▪ atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse de acest tip achiziționate de la producători primari ori introduse pe piață de întreprinderile respective; ▪ atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; e) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; f) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a bunurilor și serviciilor naționale față de bunurile și serviciile importate.
Ajutoarele acordate în cadrul acestei scheme constau în acordarea de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru acoperirea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile: a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea și asigurarea medicală pentru câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituțiile publice; b) 100% din cheltuielile privind transportul în interiorul țării de destinație, pentru persoanele care participă la acțiunile respective, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează și coordonează acțiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea federației, patronatului de ramură sau asociației profesionale care contribuie la realizarea acțiunii respective, cheltuielile pentru închirierea spațiilor aferente întâlnirilor de afaceri și a dotărilor necesare desfășurării acestora, cum sunt TV, video, retroproiector, computer și altele asemenea, cheltuielile de reprezentare și protocol, cheltuielile pentru elaborarea, transportul și asigurarea materialelor de promovare și de prezentare, cum sunt cataloage, pliante, ecusoane și altele asemenea, cheltuielile pentru transportul și asigurarea mostrelor, cheltuielile pentru formalitățile vamale aferente materialelor de promovare și de prezentare, precum și mostrelor, cheltuielile pentru mediatizarea acțiunii pe plan local, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a misiunii economice, precum și alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea acțiunilor respective, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.
Schema se aplică de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2027. Valoarea totală a ajutoarelor care pot fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 70.000 mii lei (2024 – 10.000 mii lei, 2025 – 10.000 mii lei, 2026 – 20.000 mii lei, 2027 – 30.000 mii lei). Pentru conversia în euro a valorii ajutorului se va utiliza cursul de schimb al Băncii Naționale a României valabil la data acordării ajutorului.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 12 oreCECCAR Galați: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – faza județeană
-
PROFESIA CONTABILĂacum 12 oreCECCAR Bacău: Seminar dedicat angajării cetățenilor străini și cadrului legal aplicabil
-
PROFESIA CONTABILĂacum 12 oreCECCAR Satu Mare: Elevii cu rezultate deosebite în domeniul financiar-contabil, în prim-plan
-
PROFESIA CONTABILĂacum 12 oreCECCAR Dâmbovița: Competiția care aduce educația financiar-contabilă mai aproape de elevi
-
PROFESIA CONTABILĂacum 12 oreCECCAR Arad: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – elevii, în competiție la nivel județean
