Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele șapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB, comparativ cu un deficit de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB, înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. În primele șase luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat a fost de 63,67 miliarde de lei, respectiv 3,6% din PIB.

„Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 71,04 miliarde de lei, respectiv 4,02% din PIB față de deficitul de 38,60 miliarde de lei, respectiv 2,40% din PIB aferent celor șapte luni ale anului 2023”, precizează MF.

Veniturile totale au însumat 331,56 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2024, înregistrând o creștere de 15,1% (an/an), susținută de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit și venituri nefiscale.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 29,10 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22% (an/an).

„Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023 ) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024 )”, precizează MF.

Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,5% ) și aferente declarației unice (12,4%).

Potrivit sursei citate, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-5,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

„Contribuțiile de asigurări au înregistrat 109,28 miliarde de lei, în creștere cu 20,7% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023)”, explică MF în documentul privind execuția bugetară.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 23,57 miliarde de lei, consemnând o creștere de 22% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale (+23,6%). Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde de lei).

În ceea ce privește încasările nete din TVA, acestea au fost de 66,19 miliarde de lei, în creștere cu 14,8% (an/an).

De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,7% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (18,51 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2024, comparativ cu 17,04 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2023).

„Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență”, susțin reprezentanții MF.

Veniturile din accize au însumat 23,56 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,9%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+21,9%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun a reintrat în teritoriul pozitiv (2,3%), pe fondul avansului semnificativ din ultimele trei luni. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Nu în ultimul rând, veniturile nefiscale au însumat 31,87 miliarde de lei, înregistrând un avans de 18,8% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 miliarde de lei, în scădere cu 11,9% (an/an).

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au crescut în termeni nominali cu 23,2% în primele șapte luni din 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, la 402,60 miliarde de lei. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 2,44 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 20,34% din PIB la 22,78% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 92,40 miliarde de lei, în creștere cu 23,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,2% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,30 miliarde de lei, în creștere cu 25,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 28,2% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit MF, cheltuielile cu asistența socială au fost de 128,67 miliarde de lei, în creștere cu 13,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, precizează MF. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care în cele șapte luni ale anului 2024 au fost în sumă de 2,97 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,08 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,10 miliarde de lei), care reprezintă 25,65% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 9,84 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii) au fost de 28,16 miliarde de lei.

Potrivit datelor MF, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 miliarde de lei, în creștere cu 46,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 38,94 miliarde de lei.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.