Doar câteva state membre ale UE ar urma să respecte termenul limită de 20 septembrie, stabilit de Comisia Europeană, pentru trimiterea planurilor vizând reducerea datoriei, ceea ce ar putea da o lovitură credibilității noilor reguli fiscale care impun aceste planuri, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Regulile, care au intrat în vigoare în luna aprilie, sunt destinate să demonstreze piețelor financiare modul în care guvernele din UE, dintre care multe se confruntă cu datorii publice mari după pandemia de COVID-19 și criza energetică, vor pune povara datoriei pe o traiectorie descendentă.

„Am subliniat importanța acestui efort, pentru că este foarte important ca acest cadru să aibă un început bun și credibil”, a declarat, la finalul săptămânii trecute, președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, la conferința de presă de după reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din zona euro.

Unul dintre obstacole este că multe țări membre ale UE se confruntă cu alegeri sau nu au încă guverne în funcție după recentele alegeri, astfel încât să fie în măsură să semneze astfel de planuri.

„Vor fi doar câteva state din rândul «celor mai buni elevi din clasă» care își vor trimite planurile până la data de 20 septembrie. Majoritatea vor cere o prelungire a termenului limită, până la data de 15 octombrie, și chiar dincolo de aceasta”, a spus un oficial european din apropierea acestui dosar.  Pe data de 15 octombrie, țările din zona euro trebuie să trimită Comisiei principalele ipoteze cu privire la bugetele lor pe 2025 și multe vor dori să combine cele două documente. Însă unele țări ar putea avea nevoie de un răgaz și mai mare.

Franța a cerut deja o amânare pentru că tocmai a început procesul de formare a unui guvern, după alegerile fără un câștigător clar din urmă cu două luni și o coaliție guvernamentală fragilă va avea dificultăți în a trece prin Parlament orice măsuri de înăsprire a politicii fiscale. Italia va organiza alegeri regionale în octombrie și noiembrie, iar Guvernul de extremă dreapta promite acum reduceri de taxe pentru a ajuta familiile și a crește gradul de ocupare în 2025.

Germania va organiza și ea alegeri în următoarele 12 luni iar oficialii europeni spun că Berlinul nu a decis încă ce vrea să propună în planul său pe termen lung.

Situația este neclară atât în Lituania, unde se vor desfășura alegeri luna viitoare, cât și în Belgia, țară care nu are încă un guvern după alegerile din iunie. Austria va organiza alegeri la finele lunii septembrie, iar România în decembrie.

„Pentru mine este evident că toate statele membre fac tot ce pot”, a spus Donohoe atunci când a fost întrebat dacă guvernele statelor membre vor îndeplini termenul limită fixat pe 20 septembrie. „În plus, există situații politice care se derulează în diferite țări care sunt o parte inevitabilă a procesului nostru democratic, dar acest lucru este recunoscut în noul cadru pe care îl avem”, a mai spus Donohoe, care a semnalat că vor fi permise întârzieri în trimiterea planurilor de reducere a datoriei.

Comisia Europeană a autorizat, la finalul săptămânii trecute, posibilitatea ca statele membre ale UE să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din fondurile politicii agricole comune (PAC), contribuind astfel la soluționarea problemelor de lichiditate cu care se confruntă în prezent mulți dintre aceștia, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Dacă statele membre vor face uz de această posibilitate, fermierii vor putea primi, începând cu 16 octombrie, până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. În mod similar, plățile în avans pentru intervențiile bazate pe suprafață și pentru cele bazate pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot fi majorate pentru a ajunge până la 85%, în loc de 75% în mod obișnuit.

Potrivit Comisiei Europene, fermierii din UE continuă să se confrunte cu probleme de lichiditate, în special din cauza fenomenelor meteorologice extreme care le-au afectat randamentele în ultimii ani, a ratelor ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare europene și a prețurilor ridicate ale factorilor de producție și ale produselor de bază agricole.

„O serie de state membre au solicitat această autorizație pentru a răspunde acestor provocări, în conformitate cu unul dintre obiectivele fundamentale ale PAC de a le oferi o plasă de siguranță economică fermierilor din UE. Comisia a luat măsuri rapide pentru a le oferi acest sprijin atât de necesar fermierilor din UE, asigurând, în același timp, un cadru de securitate juridică pentru statele membre”, se precizează în comunicatul Executivului comunitar.

Pe lângă unele măsuri care au adus mai multă flexibilitate fermierilor și administrațiilor naționale la începutul acestui an, Comisia a distribuit o parte din rezerva pentru agricultură fermierilor din anumite state membre care s-au confruntat cu dificultăți semnificative din cauza condițiilor meteorologice excepționale.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță prelungirea până la data de 4 octombrie 2024, ora 14.30, a primei sesiuni de depunere a Cererilor de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, aferentă Intervenției DR-07 „Silvo-mediu și climă” din cadrul PS PAC 2023-2027. După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de finanțare însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Potrivit unui comunicat al instituției, solicitantul finanțării trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului, documente care sunt publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , la link-ul: https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al-romaniei/interventii-implementate-din-pns/silvo-mediu-si-clima-dr-07/.

Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit și a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;
• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafața anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafața minimă pentru care se încheie un angajament pentru Pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.