ECONOMIE
MF intenționează să modifice Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Hotărâre publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Amendamentele propuse au în vedere Titlul II „Impozitul pe profit”, Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale”
În ceea ce privește Titlul II „Impozitul pe profit”, MF reamintește, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr. 296/2023 au fost introduse noi reguli privind impozitul pe profit, potrivit art. 18^1, pentru contribuabilii care în anul precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, situație în care aceștia datorează impozit minim pe cifra de afaceri. Pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, unele organizații profesionale și ale mediului de afaceri au solicitat clarificarea mai multor elemente în vederea asigurării unei corecte interpretări, cu referință la: ▪ clarificarea veniturilor care sunt luate în calculul indicatorului venituri totale (VT), prin raportare la modul de înregistrare în evidența contabilă a acestora; ▪ calculul impozitului minim pe cifra de afaceri în cursul perioadei fiscale, în situația în care, în trimestrul precedent, fie se datorează impozitul pe profit, fie se datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri; ▪ determinarea valorii creditului fiscal extern care se ia în considerare pentru scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri, prin raportare la prevederile art. 39 din Codul fiscal; ▪ calculul impozitului minim la nivelul unui grup fiscal; ▪ identificarea contribuabililor care pot să scadă, la calculul impozitului minim, valoarea accizelor din veniturile totale; ▪ calculul sumei reprezentând sponsorizarea care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ prezentarea unor exemple de calcul al impozitului minim
Pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, prin proiectul de HG supus consultării publice se propun următoarele reguli/precizări: ▪ calculul indicatorului „venituri totale (VT)”, prevăzut la art. 18^1 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul că acesta însumează totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, după scăderea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Calculul se aplică și pentru indicatorul „venituri totale (VT)” prevăzut la art. 18^3 alin. (2) din Codul fiscal; ▪ pentru stabilirea valorii sponsorizărilor și/sau actelor de mecenat care se scad din impozitul minim pe cifra de afaceri, limitele sunt cele aplicate în stabilirea impozitului pe profit din aceeași perioadă de calcul; ▪ pentru stabilirea impozitului pe profit datorat trimestrial, din impozitul pe profit/minim pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal se scade atât impozitul pe profit datorat la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, cât și impozitul pe profit datorat, în funcție de ce impozit s-a datorat pentru perioada anterioară celei de calcul, după caz; ▪ contribuabilii care scad accizele sunt operatorii economici autorizați în domeniul activităților cu produse care intră sub incidența titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal; ▪ creditul fiscal extern care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri este cel determinat potrivit art. 39 din Codul fiscal; ▪ clarificarea faptului că impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri reprezintă impozit pe profit pentru aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri; ▪ pentru înțelegerea modului de determinare a impozitului minim pe cifra de afaceri sunt prezentate și exemple de calcul, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial/anual de declarare și plată a impozitului pe profit și pentru contribuabilii care aplică regulile de consolidare fiscală; ▪ clarificarea unor aspecte legate de activitățile realizate în baza obligațiilor care revin titularilor de licențe de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale care sunt incluse în sfera activităților de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale.
La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, prin modificările propuse se au în vedere următoarele: ● clarificarea condițiilor care trebuie îndeplinite, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de către o persoană juridică română cu asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, 25% sau mai puțin de 25% din valoarea/numărul titlurilor sale de participare sau al drepturilor de vot, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În acest caz se clarifică faptul că, persoana juridică română respectivă nu verifică condiția prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. h), legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme referitoare la calculul deținerii indirecte și sunt prezentate exemple de calcul pentru deținerile directe/indirecte ale unui acționar, în vederea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și alin. (1^1) din Codul fiscal; ● se propun norme clarificatoare pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, prin precizarea faptului că referirea la situațiile financiare anuale vizează doar persoana juridică română care nu a depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului N-2 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului acestuia, din perioada de existență a persoanei juridice române respective. De asemenea, se clarifică faptul că îndeplinirea, în cursul anului fiscal a condiției prevăzute de prevederile art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, se aplică prin referință la situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar N-1 și la termenul de depunere la organele fiscale competente, conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● se exemplifică persoanele juridice române care nu intră sub incidența sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit art. 47 alin. (3) din Codul fiscal, potrivit legilor specifice de organizare și funcționare care reglementează domeniile de activitate vizate; ● se propune clarificarea cazului persoanei juridice nou-înființate, în sensul precizării faptului că această persoană nu verifică, la data înregistrării în registrul comerțului, condiția prevăzută la 47 alin. (1) lit. h) și alin. (4) din Codul fiscal, legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme de clarificare pentru stabilirea bazei impozabile, asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) din Codul fiscal, care include totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad anumite categorii de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și la care se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal; ● se abrogă/se actualizează anumite norme care nu mai corespund actualelor prevederi ale titlului III din Codul fiscal, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Proiectul aflat în dezbatere publică urmează să amendeze și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice. Astfel, pentru a evita eventualele interpretări diferite, se propune introducerea unei prevederi la pct.30 din Normele metodologice, din care rezultă că într-un antrepozit fiscal de producție țigarete pot fi fabricate și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină.
ECONOMIE
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
Noul act normativ reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică
Prin OPANAF nr. 6.792/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1151 din 18 noiembrie 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3.631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare; noul Ordin reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art.30 alin.(1) din noul Cod de procedură fiscală, pentru administrarea creanțelor fiscale și a altor creanțe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2) din același act normativ, competența revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul ANAF, stabilit prin ordin al președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/ plătitorului.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.13 alin.(3) din HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate juridică, administrații județene/de sector ale finanțelor publice, care pot avea în structură unități fără personalitate juridică, denumite unități fiscale.
În temeiul acestor prevederi legale, a fost aprobată, prin OPANAF nr.3631/2015, competența teritorială de administrare, act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale sunt arondate serviciilor/birourilor fiscale.
Ca urmare a modificărilor aduse HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, a fost aprobată, prin OPANAF nr.1099/2024 și prin OPANAF nr.1100/2024 (acte normative cu caracter intern), noua structură organizatorică a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și a municipiului București.
Printre modificările de natură organizatorică se identifică și redenumirea, în cadrul Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, a serviciilor fiscale municipale/orășenești și a birourilor comunale în unități fiscale municipale/orășenești/comunale. De asemenea au fost reorganizate Serviciile fiscale orășenești Săcele, Codlea și Gheorgheni în unități fiscale municipale.
În acest context, a fost promovat acest nou act normativ de modificare a anexei la OPANAF nr.3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare, cu modificările ulterioare, pentru a reflecta redenumirea structurilor fiscale vizate de modificările de natură organizatorică.
ECONOMIE
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25, la 1 iulie, și până la data de 17 noiembrie, au ajuns la 8,79 milioane de tone, în scădere cu 31% față de o cantitate de 12,66 milioane de tone în perioada similară a anului trecut, a anunțat Comisia Europeană, care a precizat, însă, că datele sale sunt incomplete, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 2,524 milioane de tone, urmată de Lituania (1,19 milioane de tone) și Letonia (1,13 milioane de tone). În schimb, Franța, care în mod obișnuit este cel mai mare exportator de grâu din blocul comunitar, a livrat doar 920.000 de tone până acum în acest sezon, urmată de Germania, cu 890.000 de tone, și Polonia, cu 830.000 de tone. De asemenea, în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, exporturile de orz ale UE au scăzut cu 37% până la 1,83 milioane de tone, de la 2,91 milioane de tone în perioada similară a sezonului 2023/24. Și în acest caz, România este lider în UE cu exporturi de 1,106 milioane de tone de orz de la începutul sezonului actual și până în prezent.
O scădere și mai importantă, de 46%, s-a înregistrat la exporturile de porumb ale blocului comunitar, care în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024 a expediat o cantitate de aproximativ 617.000 de tone de porumb. Primii doi exportatori de porumb din UE sunt Polonia (218.554 de tone) și România (202.833 de tone).
Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au crescut cu doar 1% în ritm anual, până la 3,52 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 11% până la 7,60 milioane de tone.
În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, blocul comunitar a importat o cantitate de 2,469 milioane de tone de grâu moale din Ucraina, în creștere cu 9,4% în ritm anual, în timp ce importurile de porumb ale UE din Ucraina au crescut cu 19,4% în ritm anual, până la 3,779 milioane de tone.
Comisia Europeană a subliniat însă că datele de export pentru Italia sunt incomplete pentru ultimele cinci săptămâni, în timp ce în cazul Franței sunt incomplete de la începutul anului calendaristic 2024. De asemenea datele de export pentru Bulgaria și Irlanda sunt incomplete de la începutul anului agricol 2023/24.
ECONOMIE
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii și pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială, act normativ care are ca obiect de reglementare asigurarea unei forme de protecție a pensionarilor, indiferent de categoria de pensie de care aceștia beneficiază, în situația emiterii unor decizii de recuperare a sumelor plătite necuvenit ulterior datei de 1 octombrie 2014, precum și sub condiția nereținerii culpei beneficiarilor în raport cu modul de generare a debitului.
Astfel, potrivit noii legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează.
Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din activități independente, nu fac obiectul scutirii de la plată, potrivit prevederilor prezentei legi.
Scutirea de la plată a debitelor, conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.
Prezenta lege intră în vigoare la data de întâi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice nr. 2073/1623/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum și a Procedurii de efectuare a restituirilor, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.
Prevederile art. 1 din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, cu modificările aduse prin prezenta lege, se aplică în mod corespunzător și debitelor constituite anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nerecuperate.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 20 de ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 21 de ore
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 21 de ore
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 8 noiembrie 2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 21 de ore
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR, activitate de pionierat în ceea ce privește preocupările în profesie la nivel global
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR lansează traducerea în limba română a publicației Business Valuation Ressources în domeniul evaluării afacerilor