ECONOMIE
FMI a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României în 2016
FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi.
Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.
În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de news.ro.
În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.
În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.
Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.
FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.
În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.
România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).
CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.
Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.
În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.
În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.
Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington legate de amânarea reformelor structurale.
În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.
Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca “taxa pe stâlp”.
Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.
Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.
La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.
Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.
FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.
Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.
În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.
În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.
Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).
În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9% în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).
Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.
Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator