Rețele sociale

ECONOMIE

România va rămâne fără gaze şi ţiţei şi vor creşte importurile

Radio CECCAR FM

Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată marţi seara în dezbatere publică, estimează o creştere a importurilor de hidrocarburi, în special de ţiţei, care vor acoperi 25% din consumul intern în anul 2030, şi estimează retragerea din funcţiune a unor termocentrale pe gaze sau cărbune cu o capacitate totală instalată de 4.200 MW. Documentul prevede că producţia de gaze naturale a României va scădea spre zero după 2035, iar producţia de ţiţei după 2045.

„Până în anul 2030, este de aşteptat retragerea din funcţiune a circa 1.800 MW pe bază de gaz natural şi 2.400 MW pe bază de cărbune. Pe măsură ce capacităţile vechi sunt retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare noi capacităţi în locul lor”, arată documentul, care subliniază că toate capacităţile noi trebuie să aibă o eficienţă globală ridicată şi să fie flexibile.

România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 MW cu cogenerare de energie termică şi electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alţi 1.150 MW se apropie de sfârşitul duratei normate de viaţă, urmând a fi retraşi din uz în perioada 2017-2023.

România deţine în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată şi disponibilă, inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem, în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă, alte capacităţi fiind în curs de retehnologizare.

Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiţii de retehnologizare şi prelungire a duratei de viaţă.

„Până în 2030, România îşi va înlocui în bună măsură capacităţile de producţie a energiei electrice, care sunt ineficiente economic şi inadecvate ecologic, ajunse la capătul duratei normate de viaţă, cu unele noi, bazate pe tehnologii avansate. Mixul de capacităţi de producţie va rămâne diversificat şi echilibrat, incluzând o creştere a capacităţilor de producere a energiei nucleare”, se menţionează în Strategie, potrivit News.ro.

Gazul natural, principala resursă de energie în România, a avut în 2015 o pondere de 29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiind urmat de ţiţei, cu o pondere de 27% (101 TWh).

România a consumat 65 TWh proveniţi din cărbune, dintre care 55 TWh din lignit, şi 46 TWh sub formă de biomasă.

Energiei nucleare îi corespund 35 TWh în mixul de energie primară, iar 26 TWh provin din sursele regenerabile de energie pentru producţia de energie electrică – hidroenergie, eolian şi fotovoltaic.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în scenariul optim arată o scădere a gazului natural la 106 TWh (27%), menţinerea consumului de ţiţei (26%) şi reducerea contribuţiei cărbunelui.

În schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh.

Sursele regenerabile de energie în producţia de energie electrică cresc la 37 TWh.

„Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creştere uşoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăşi, probabil, 25% din consumul intern în 2030 – aproape în întregime ţiţei”, arată autorii proiectului.

Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu.

„Potrivit scenariului optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate”, subliniază documentul.

Documentul estimează, însă, o creştere susţinută a cererii finale de energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51 TWh în 2030.

Faţă de această proiecţie, scenariile alternative arată ca probabilă o evoluţie de creştere mai degrabă mai lentă decât mai rapidă a cererii.

România are, în prezent, un consum mediu orar de energie electrică de 6.500 MWh, cu variaţii între aproximativ 4.200 MWh şi 9.600 MWh, reprezentând niveluri minime şi maxime în ultimii nouă ani, pentru care sunt disponibile date detaliate.

La orizontul anului 2030, proiecţia indică o creştere a consumului mediu cu circa 20%, fiind de aşteptat creşteri similare şi pentru nivelurile maxime şi minime.

Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluţii puternic divergente de la scenariu la scenariu. În scenariul optim, strategia prognozează o scădere continuă a consumului, de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 şi doar 55 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh, potrivit scenariului optim.

Producţia totală de energie primară a României se va reduce uşor, de la 304 TWh – echivalentul a 26,2 milioane tone echivalent petrol – în 2030 până la 287 TWh în 2050.

Producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh, în 2030, la 12 TWh, în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic, de la 45 TWh în 2020.

„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero”, se menţionează în Strategie.

Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

„Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045”, punctează documentul.

Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În scenariul optim, producţia este de 48 TWh în 2030 şi de 68 TWh în 2050. „Este notabilă tendinţa de accelerare a producţiei pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne şi eficiente la scară largă, în special în mediul rural”, spun specialiştii.

Producţia de energie din surse regenerabile de energie va creşte în ritm susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendinţa de creştere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variaţii mari între scenariile de decarbonare şi scenariul de referinţă.

România rămâne un exportator net important de energie electrică în regiune, chiar dacă în 2016 s-a remarcat o moderare a exporturilor şi o creştere uşoară a importurilor.

Exportul de energie electrică nu este, însă, un obiectiv strategic pentru România, astfel încât producţia anuală optimă de energie electrică ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.

„Nivelul exporturilor nete este chiar aşteptat să crească pe termen lung, întrucât energia electrică produsă în România este de aşteptat să rămână competitivă în regiune pe termen lung, prin implementarea prezentei strategii. Un factor semnificativ de impact asupra nivelului exporturilor nete este realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”, mai arată proiectul.

Construcţia a două noi reactoare ar mări exporturile nete de energie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWh anual. „Astfel, România va rămâne un furnizor important de energie electrică şi de rezilienţă în regiune”, menţionează Strategia.

De asemenea, Strategia estimează că transportul şi distribuţia de energie vor fi digitalizate. Reţelele inteligente îşi vor face simţită prezenţa, facilitând tranziţia consumatorului către postura de prosumator, ce injectează în reţea propria producţie de energie.

„Autovehiculul electric şi cel hibrid vor fi o prezenţă obişnuită, chiar dacă minoritară”, estimează autorii Strategiei.

Documentul prevede o scădere a numărului românilor aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătăţirii mecanismelor de protecţie socială şi a programelor direcţionate de eficienţă energetică.

De asemenea, numărul gospodăriilor din România fără acces la surse de energie urmează să scadă în următorii ani.

Strategia mai arată că firmele energetice cu participaţii substanţiale ale statului vor fi mai autonome managerial şi mai eficiente din punct de vedere tehnologic şi economic, contribuind simţitor la modernizarea sectorului energetic şi a economiei.

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. „Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB față de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023”, se arată în documentul de la Finanțe.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creștere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, în ceea ce privește veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susținute de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit, accize și venituri nefiscale.

„Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/202) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024 ). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) și aferente declarației unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%)”, se menționează în document.

De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 156,43 miliarde de lei, în creștere cu 20,0% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creștere de 19,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

În ceea ce privește încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creștere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).

„Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență”, arată MF în document.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 miliarde lei, înregistrând o creștere de 18,2%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 582,94 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creștere cu 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au depășit 185,53 miliarde de lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, subliniază MF.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creștere cu 38,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Radio CECCAR FM

Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.

Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”

Continuare

ECONOMIE

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).

Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).

Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.

Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).

Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.

Continuare
Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 8 ore

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024

ECONOMIEacum 8 ore

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

PROFESIA CONTABILĂacum 8 ore

CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii

PROFESIA CONTABILĂacum 9 ore

CECCAR Caraș-Severin, la evenimentul Conexiuni care contează: Networking și oportunități pentru IMM-uri

PROFESIA CONTABILĂacum 9 ore

CECCAR Dâmbovița, la Gala Topul Firmelor – Excelența în afaceri, recunoscută la nivel județean

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate

ECONOMIEacum o zi

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

ECONOMIEacum o zi

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

ECONOMIEacum o zi

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

ECONOMIEacum o zi

DNSC: O nouă campanie de spoofing prin apeluri vizează utilizatorii români

ECONOMIEacum 5 zile

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

ECONOMIEacum 5 zile

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Trending