ECONOMIE
Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică 2016-2030, care propune investiţii de 30 mld. euro
Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.
Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.
Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.
„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.
Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.
Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.
Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.
Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.
În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.
„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.
Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.
La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.
„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.
ECONOMIE
ANAF propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art 375 alin.(11) și la art. 435 alin. (31) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că modificările propuse au drept scop revizuirea criteriilor de risc fiscal prevăzute în Ordinul nr. 417/1204/2025, în vederea realizării unei evaluări mai corecte, echitabile și relevante a operatorilor economici care activează în domeniul produselor accizabile, cu accent pe identificarea reală a comportamentului fiscal inadecvat. „În urma analizelor efectuate ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor Ordinului comun ANAF-AVR nr. 417/1204/2025, am constatat faptul că există operatori economici pentru care deși au fost identificate riscuri fiscale ca urmare analizelor și/sau controalelor efectuate, acestea nu se încadrează în criteriile pentru evaluarea riscului prevăzute în Ordin. Pe de alta parte, au fost identificați operatori economici care, deși nu au prezentat riscuri fiscale ca urmare analizelor și/sau controalelor efectuate, sunt încadrați la risc fiscal în baza criteriilor pentru evaluarea riscului prevăzute în Ordin. Această situație evidențiază o necorelare între criteriile de evaluare și realitatea datelor rezultate ca urmare a analizelor și/sau a constatărilor din teren, ceea ce poate influența acuratețea clasificării din punct de vedere al riscului fiscal a operatorilor economici. Pentru a corecta această neconcordanță și a asigura o evaluare cât mai obiectivă și eficientă a riscului fiscal, se impune revizuirea criteriilor de evaluare a riscului fiscal prevăzute în Ordinul comun 417/1204/2025, astfel încât acestea să reflecte în mod real comportamentul fiscal al operatorilor economici, inclusiv având la bază rezultatele controalelor efectuate anterior. Ar fi utilă introducerea unei componente calitative, care să țină cont de istoricul fiscal al operatorului economic, abaterile constatate și gravitatea acestora”, se menționează în Referatul de aprobare.
De asemenea, se intenționează introducerea unui mecanism de actualizare periodică a încadrării în risc, pe baza informațiilor rezultate în urma verificărilor antifraudă/verificărilor organelor vamale/inspecțiilor fiscale și din alte surse de date relevante, introducerea unei proceduri de reevaluare periodică, cel puțin anuală, a încadrării în risc fiscal, în baza datelor actualizate, precum și corelarea evaluării riscului fiscal cu rezultatele controalelor efectuate.
Potrivit proiectului de Ordin, în urma modificărilor propuse, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal ridicat al operatorilor economici persoane juridice, prevăzute la art. 1 al Ordinul comun 417/1204/2025, ar urma să fie următoarele:
1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;
2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;
3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;
4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;
5. operatorii economici care au fost autorizați și/sau înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni;
6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;
7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:
a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, în sensul 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;
b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 10 zile de la termenul legal;
c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una din următoarele situații:
- nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
- nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
- care înregistrează obligații fiscale/bugetare altele decât cele prevăzute la lit. i) și ii) și care reprezintă condiție de menținere valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;
- au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;
d) care au asociați sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile ale căror autorizații/atestate, au fost revocate și care se încadrează într-una dintre următoarele situații:
- la data radierii sau cesionarii parților sociale/acțiunilor societățile înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF;
- s-a deschis procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;
e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, fără ca acestea să fie cuvenite, faptă constatată prin acțiuni de control ale organelor fiscale;
f) care nu au fonduri financiare necesare achizițiilor de produse accizabile.
De asemenea, proiectul publicat în consultare publică prevede că, în situația în care în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată faptul că un operator economic autorizat/înregistrat, care nu a fost încadrat inițial în categoria de risc fiscal ridicat, se încadrează, ulterior, într-unul dintre criteriile de risc menționate, în termen de maximum 5 zile se comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, riscul fiscal identificat, în vederea analizării și informării autorității vamale teritoriale competente.
ECONOMIE
Ministerul Energiei a lansat a doua licitație aferentă Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD)

Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitație în cadrul Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD) pentru susținerea producerii de energie electrică din surse regenerabile – energie eoliană onshore și solară fotovoltaică. Conform unui comunicat al ministerului, citat de Agerpres, în cadrul acestei licitații, va fi pusă la dispoziția investitorilor o capacitate totală de 3.472 MW, distribuită astfel: 2.000 MW pentru proiecte de energie eoliană onshore; 1.472 MW pentru proiecte de energie solară fotovoltaică.
Prețurile de exercitare maxime sunt stabilite la 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru energia solară, reflectând obiectivul de a atrage oferte competitive, în condiții transparente și eficiente.
Potrivit sursei citate, această a doua rundă vine după succesul primei licitații, organizată anul trecut, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate, pentru aproximativ 1.000 MW parcuri eoliene și 500 MW panouri fotovoltaice.
„România scrie astăzi o nouă pagină în istoria independenței sale energetice. Prin acest nou apel, fără precedent, deschidem larg porțile pentru cele mai mari investiții în energie verde din ultimele decenii. Vorbim despre mii de megawați care vor însemna facturi mai mici pentru români, locuri de muncă mai bine plătite în toată țara și o economie mai sigură, mai competitivă și mai curată. Eliminăm plafonul de 25% pe proiect, oferim libertate de aplicare fără limite de capacitate, iar regulile sunt clarificate astfel încât să reducem riscurile pentru investitori și să creștem competiția. Este un apel care poate schimba fundamental structura mixului energetic național”, a declarat ministrul Energiei, citat în comunicat.
Acesta a subliniat că obiectivul ministerului este mai multă energie regenerabilă, prețuri mai bune pentru consumatori și independență energetică consolidată, în paralel cu tot efortul de creștere a capacității de stocare.
„Nu mai vorbim doar despre planuri. Acționăm. Punem la bătaie reguli clare, transparente și sprijin real pentru cei care vor să investească aici, în România. Nu mai acceptăm să fim dependenți de importuri scumpe sau de crize externe. România are potențialul să devină lider regional în energia regenerabilă, iar acest apel este dovada că vrem, putem și acționăm. Și așa va fi”, a punctat Sebastian Burduja.
Elementele de noutate ale celei de-a doua licitații includ: se elimină plafonul de 25% pentru capacitatea maximă acordată per solicitant, cu scopul de a îmbunătăți eficiența costurilor, pentru a permite ofertanților să-și extindă proiectele și pentru a încuraja prețuri de exercitare mai competitive și nu vor exista restricții privind capacitatea de aplicare în MW (orice solicitant va putea să depună mai multe oferte și să obțină Contracte pentru Diferență pentru capacitatea/capacitățile ofertate); pentru a atenua riscul de a pierde o ofertă marginală cu o capacitate mare regulile actuale prevăd că plafonul ofertei marginale este stabilit la 120%.
„Ministerul Energiei își afirmă angajamentul ferm față de dezvoltarea durabilă a României, prin investiții strategice care accelerează tranziția către energie curată, stimulează economia națională și creează locuri de muncă în industrii de viitor”, se menționează în comunicat.
ECONOMIE
INS: Deficitul comercial a crescut cu 26,9%, în primul trimestru

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost, în primul trimestru din acest an, de 8,453 miliarde euro, în creștere cu 26,9% (+1,792 miliarde de euro) față de cel înregistrat în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Agerpres. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, exporturile FOB au însumat 23,599 miliarde de euro (+2,7%), în timp ce importurile CIF au fost de 32,053 miliarde de euro (+8,1%).
Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,2% la export și 35,2% la import) și alte produse manufacturate (27,9% la export și 27,7% la import).
Conform datelor INS, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în primele trei luni ale acestui an, a fost de 16,711 miliarde de euro la expedieri, respectiv de 23,107 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 70,8% din total exporturi și 72,1% din total importuri.
Totodată, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a situat, în același interval de referință, la 6,888 miliarde de euro la exporturi și la 8,945 miliarde de euro la importuri, echivalentul a 29,2% din total exporturi și 27,9% din total importuri.
INS menționează că soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.
Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.
În același timp, prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 12 mai 2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
CECCAR Arad: Concursul care deschide drumul spre profesia contabilă
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR Constanța: Elevii care gândesc economic, în prim-plan
-
ECONOMIEacum 7 zile
ADR Sud-Vest Oltenia lansează un demers în vederea constituirii unui portofoliu de idei de proiecte potențial finanțabile prin platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)
-
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile
CECCAR Brăila: Prezentarea REGES ONLINE și a altor noutăți de interes din legislația muncii, în cadrul unei întâlniri organizate în colaborare cu ITM
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR Buzău: Festivitatea de premiere a participanților la Concursul de cultură și educație financiar-contabilă
-
ECONOMIEacum 4 zile
AFM a anulat sesiunea de înscrieri în aplicația informatică a Programului Rabla pentru Tractoare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de acordare a eșalonării la plată