ECONOMIE
Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică 2016-2030, care propune investiţii de 30 mld. euro
Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.
Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.
Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.
„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.
Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.
Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.
Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.
Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.
În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.
„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.
Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.
La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.
„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
ECONOMIE
ANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată și completată Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în sensul în care la art.52, alin. (1) a fost prevăzut faptul că, „profesioniștii, …, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță dezvoltat de Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu neexecutarea obligațiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de șomaj”.
În vederea ducerii la îndeplinire a acestor prevederi legale, a fost promovat acest nou proiect de act normativ care aprobă Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.
Procedura reglementează, în fapt, alertarea debitorilor profesioniști asupra existenței unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență și care le pot semnala acestora necesitatea de a acționa fără întârziere.
În acest scop, debitorilor profesioniști li se comunică Notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, al cărei model este prevăzut în Anexa nr. 2 la ordin.
De asemenea, procedura prevede și următoarele aspecte:
▪ definirea noțiunii de „debitori profesioniști”;
▪ enumerarea categoriilor de debitori profesioniști;
▪ termenele de comunicare a notificărilor de alertă, respectiv: 1) o singură dată, la atingerea pragului de 40.000 lei inclusiv al obligațiilor bugetare restante; 2) bianual, din 6 în 6 luni, până la achitarea integrală sau până ajungerea obligațiilor bugetare restante sub pragul de 40.000 lei;
▪ prezentarea entităților excluse de la procedura de comunicare a notificărilor de alertă;
▪ modalitatea de emitere și comunicare a notificării de alertă, respectiv: 1) stabilirea obligațiilor bugetare pentru care se emite notificarea; 2) comunicarea notificărilor de alertă se realizează prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV); 3) prezentarea în cuprinsul notificărilor de alertă a următoarelor instrumente de sprijin: a) procedura de mediere; b) accesarea înlesnirilor la plată prevăzute de legislația fiscală în materie; c) procedura acordului de restructurare sau a concordatului preventiv, prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare; d) accesarea serviciilor de îndrumare și asistență oferite contribuabililor, în condițiile legii; e) orice alte informații necesare contribuabililor persoane juridice.
ECONOMIE
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026
Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.325 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.
„Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei”, se menționează în comunicat.
În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.
De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia 1.759.027 salariați.
-
ECONOMIEacum o ziSalariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026
-
PROFESIA CONTABILĂacum o ziCECCAR, în dialog internațional despre formarea noilor generații de profesioniști contabili, la Accountancy Education Directors Forum 2026
-
ECONOMIEacum o ziMai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
-
ECONOMIEacum o ziGuvernul a extins sprijinul pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026
-
ECONOMIEacum o ziNoi măsuri pentru încurajarea investițiilor străine și pentru apărarea împotriva incendiilor
-
ECONOMIEacum o ziANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică
-
ECONOMIEacum o ziANAF urmează să actualizeze modelul și conținutul formularului „Decont precompletat RO e-TVA”
-
ECONOMIEacum o ziANAF propune modificări la Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare
