Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică 2016-2030, care propune investiţii de 30 mld. euro

Radio CECCAR FM

Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.

Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.

Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.

„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.

Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.

Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.

Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.

„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.

Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.

În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.

„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.

Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.

„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.

La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.

„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending