Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul pentru Mediul de Afaceri reface prevederile programului Start-up nation, la cererea IMM-urilor

Radio CECCAR FM

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a adus îmbunătăţiri programului Start-up nation, în urma consultărilor cu părţile implicate şi a criticilor primite din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Ministerul a anunţat joi că mecanismul de finanţare, cheltuielile eligibile şi data demarării programului vor fi aceleaşi pentru toţi aplicaţii, indiferent de sursa de finanţare.

În plus, cheltuielile eligibile vor fi detaliate, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi programul ”România Start-up Nation”, despre care au spus că o parte dintre prevederile programului “sunt neclare”.

”Specialiştii din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) împreună cu cei din cadrul Ministerului Fondurilor Europene identifică soluţii de uniformizare a condiţiilor de aplicare şi implementare a programului, indiferent de sursa de finanţare. Situaţia nu a fost luată în calcul la data aprobării în Guvern a Legii bugetului de stat pentru anul 2017, în ianuarie anul acesta, de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat de la acea dată”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, într-un comunicat citat de News.ro.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Reprezentanţii IMM-urilor au menţionat marţi că partea de cheltuieli vizează o listă de cheltuieli eligibile, care limitează foarte mult întreprinderile ce urmează să fie înfiinţate şi finanţate.

”În privinţa condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor s-a optat pentru detalierea cheltuielilor eligibile, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri. În plus, se reduce riscul ca în situaţia în care cheltuielile eligibile nu sunt prevăzute expres, instituţiile de control să solicite recuperarea ajutorului acordat”, precizează Ministerul.

Oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat amintesc că TVA nu este eligibilă pe fonduri europene.

Oficialii CNIPMMR au cerut totodată autorităţilor să definească durata de implementare a proiectelor ce urmează a fi finanţate şi să prezinte calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

De asemenea, la nivelul grupului de lucru din cadrul MMACA, demersul introducerii cererii de plată (plata pe baza facturilor/ plata în avans ) este în curs de aprobare, la iniţiativa noii echipe ministeriale. Paralel, vor fi demarate procedurile pentru suplimentarea numărului de posturi în cadrul Oficiilor Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie.

Prima grilă afişată în dezbatere publică a suportat şi va mai suporta modificări până ce va fi validată în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri.

”Ca şi până acum, considerăm oportună orice propunere de modificare şi completare a grilei, normelor de implementare sau altei componente a programului de la toţi actorii implicaţi în sprijinirea sectorului IMM precum şi a antreprenorilor, atât timp cât prin inserarea acestora nu se modifică obiectivul acestui program şi nu sunt puse în pericol rezultatele sale”, menţionează Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

După aprobarea Hotărârii Guvernului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial, va fi elaborată procedura operaţională de derulare a programului, care va conţine detaliat perioadele aferente fiecărei etape, respectiv înscriere, verificare, contractare, plată, monitorizare.

Lansarea aplicaţiei de înscriere este estimată pentru începutul lunii mai, iar paşii ce trebuie urmaţi în implementare vor fi detaliaţi în procedura de implementare.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation”, pe care le consideră neclare, precum faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor şi a programului integral. Fostul ministru pentru antreprenoriat, Florin Jianu, anterior preşedinte al CNIPMMR, care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului, a declarat marţi că proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că sunt necesare îmbunătăţiri.

Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lunii ianuarie. În termen de 30 de zile urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.

Potrivit noului program “România Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.

Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că grila punctează prea mult numărul de locuri de muncă create şi persoanele vizate, respectiv absolvenţi şi someri, ceea ce nu este în regulă, întrucât este vorba de un program care susţine antreprenoriatul şi nu activităţi precum reintegrarea socială sau şomerii.

Conducerea CNIPMMR arată că ar trebui pus accent pe afaceri cu valoarea adaugată mai mare şi pe persoanele calificate pentru un anumit post.

Consiliul propune ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni, perioadă în care se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Referitor la capitolul privind cheltuielile eligibile, patronatul propune stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creşterii atractivităţii acestuia pentru viitorii întreprinzători.

De asemenea, proiectul nu defineşte clar conceptul de „cerere de plată”.

Accesul la finanţare prin acest program este deschis oricărui tip de start-up şi acoperă integral investiţia, cu condiţia să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Programul are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei fonduri europene.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending