ECONOMIE
Noi norme pentru facilitarea procedurilor transfrontaliere de insolvenţă
Comisia Europeană a anunţat că luni au intrat în vigoare noile norme privind procedurile transfrontaliere de insolvenţă, propuse de instituţie în 2012 şi adoptate de legislativul UE în 2015.
Obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Ele vor permite întreprinderilor să se restructureze şi creditorilor să îşi recupereze banii cu mai mare uşurinţă, prin garantarea eficacităţii şi eficienţei procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanţelor.
Regulamentul se concentrează pe soluţionarea conflictelor de competenţă şi de legi în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Aceasta asigură, de asemenea, recunoaşterea hotărârilor în materie de insolvenţă în întreaga UE.
„Pe o adevărată piaţă internă, nu este normal ca întreprinderile nevoite să se restructureze să îşi vadă acest demers îngreunat de conflicte legate de stabilirea statului ale cărui norme sunt aplicabile. Pe de altă parte, frontierele naţionale nu ar trebui să fie un obstacol nici în calea demersurilor întreprinse de creditori pentru a-şi recupera creanţele. Noile norme vor sprijini întreprinderile şi investiţiile prin sporirea certitudinii juridice. Va fi necesar să mergem şi mai departe şi să adoptăm norme comune la nivelul UE care să asigure restructurarea timpurie a societăţilor, aşa cum a propus deja Comisia”, a subliniat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de News.ro.
Věra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat la rândul ei că „noul regulament privind insolvenţa va facilita procedurile transfrontaliere de insolvenţă în UE şi va preveni «turismul de faliment». Datorită noilor norme propuse privind restructurarea şi oferirea unei a doua şanse, cadrul în materie de insolvenţă va elimina obstacolele din calea investiţiilor şi îi va sprijini pe întreprinzătorii oneşti.”
Principalele caracteristici ale noilor norme sunt:
Un domeniu de aplicare mai larg, respectiv noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naţionale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naţionale de restructurare moderne şi eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naţionale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte ţări ale UE.
O mai mare securitate juridică şi garanţii împotriva „turismului de faliment”. Astfel, în cazul în care un debitor se mută cu puţin timp înainte de iniţierea procedurii de insolvenţă, instanţa va trebui să analizeze cu atenţie toate circumstanţele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică şi nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanţa va trebui să verifice dacă debitorul nu acţionează ca un „turist în scopul falimentului”.
Şanse sporite de a salva o societate, întrucât noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri iniţiate de instanţe dintr-o altă ţară a UE decât cea în care se află sediul social al societăţii). Acest lucru va facilita restructurarea societăţilor într-un context transfrontalier. În acelaşi timp, normele prevăd, de asemenea, garanţii privind interesele creditorilor locali.
Noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvenţă ale unui grup de societăţi. Aceste norme vor spori eficienţa procedurilor de insolvenţă care implică diferiţi membri ai unui grup de societăţi. La rândul său, acest lucru va spori şansele de salvare a grupului în ansamblul său.
Până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naţionale electronice de insolvenţă. Acest lucru va facilita obţinerea de informaţii cu privire la procedurile de insolvenţă din alte ţări ale UE.
În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a unora dintre dispoziţiile acestuia, în scopul de a perfecţiona administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvenţă. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 şi intră în vigoare astăzi.
În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea şi cea de a doua şansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente şi rămân ineficiente în unele ţări.
Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvenţa întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii şi pe acordarea unei a doua şanse.
Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvenţa şi propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creşterii şi a întreprinzătorilor.
ECONOMIE
ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie 2024, care include principalele formulare care trebuie depuse de contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.
Calendarul poate fi accesat AICI.
ECONOMIE
ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2024
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe portalul instituției, lista seminarelor web care se vor desfășura în luna decembrie 2024.
Temele principale abordează subiecte diverse și de interes pentru contribuabili:
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole și declararea lor în declarația unică (formular 212) (6 decembrie, ora 10.00);
▪ Servicii oferite contribuabililor de către ANAF (11 decembrie, ora 10.00);
▪ Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din dividende obținute de persoanele fizice (12 decembrie, ora 12.00);
▪ Eliberarea certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport (13 decembrie, ora 9.30);
▪ Servicii electronice oferite de ANAF (17 decembrie, ora 10.00);
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură (18 decembrie, ora 12.00);
▪ Stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice și a persoanelor juridice, precum și atestarea veniturilor obținute de acestea (19 decembrie, ora 12.00);
▪ Regimul fiscal al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (20 decembrie, ora 11.00).
„Durata seminarelor este de două ore. Înscrierile se pot efectua până la data și ora începerii seminarelor, în limita locurilor disponibile. La un seminar pot participa simultan maximum 500 de persoane”, precizează ANAF.
ECONOMIE
BNR lansează în circuitul numismatic o bancnotă aniversară cu tema „185 de ani de la nașterea regelui Carol I”
Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând de duminică, 1 decembrie, o bancnotă aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimată pe suport de polimer, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I. Conform unui comunicat al BNR, citat de Agerpres, bancnota are dimensiuni de 147 x 82 mm, culoare predominantă albastru, este imprimată în tehnică mixtă, plană și relief, pe suport de polimer și are o fereastră transparentă complexă.
Pe aversul bancnotei se regăsesc, în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura regelui Carol I, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „REGELE CAROL I 1839-1914”.
În zona centrală, se află o reprezentare a reversului însemnului Ordinul „Steaua României” și o scenă de luptă din timpul Războiului de Independență.
Tot pe avers mai sunt imprimate stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALA A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre „100”; în partea centrală, jos, pe orizontală, în litere, „LEI UNA SUTÄ”; în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTÄ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre „100”.
Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. Data punerii în circulație, respectiv „1 decembrie 2024”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Pe reversul bancnotei compoziția grafică include o reprezentare a statuii de la Peleș a regelui Carol I și, în centru, o imagine a Castelului Peleș. Dedesubt este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”. În plan secund, în zona centrală, este reprezentat podul Carol I, de la Cernavodă.
Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și sigla BNR, care este poziționată în dreapta sus și stânga jos. Valoarea nominală este imprimată astfel: în cifre, „100” pe verticală în stânga sus, pe orizontală deasupra Castelului Peleș și în dreapta jos și în litere „UNA SUTÄ LEI” pe orizontală în stânga jos. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Seria și numărul bancnotei tipărite cu litere și cifre în două culori, negru și roșu, sunt imprimate astfel: în centru sus, pe orizontală cu cerneală roșie, cu caractere de înălțime crescătoare și în stânga pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include elemente de siguranță în substratul de polimer, respectiv: fereastra transparentă complexă, pe verticală (care conține în zona centrală, portretul regelui Carol I, reprezentat în tehnică multiton și textul „ROMANIA”, încadrate într-o reprezentare stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”), în partea superioară, coroana României reprezentată în tehnică multiton, care la examinarea în lumină ultravioletă prezintă fluorescență în două culori, argintiu și roșu, în interiorul ferestrei transparente, în zona superioară și în zona inferioară a acesteia; elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite, textul „ROMANIA” în negativ, care poate fi citit din patru direcții diferite, încadrează fereastra transparentă atât în partea superioară a acesteia cât și în cea inferioară, elemente realizate cu cerneală metalizată aurie, poziționate în zona centrală a ferestrei transparente complexe și în jurul acesteia, atât pe avers cât și pe revers, făcând parte din reprezentarea stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”; două elemente tip filigran, respectiv însemnul Ordinul „Steaua României” și sigla BNR, vizibile atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „CAROL I” ce poate fi citit din patru direcții diferite; elemente grafice de dimensiuni diferite care conțin în negativ valoarea bancnotei, poziționate pe reversul acesteia și realizate cu cerneală iridiscentă verde.
De asemenea, bancnota mai include elemente de siguranță adăugate la imprimare pe avers, și anume: imprimare în relief detectabilă prin palpare, respectiv portretul, semnătura, numele și anii de viață ai regelui Carol I, însemnul Ordinul „Steaua României”, stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre și litere, elementul embosat „100” și textul „LEI UNA SUTÄ”, tipărit cu cerneală optic variabilă, care își schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diverse unghiuri de înclinare; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; microperforații laser cu valoarea nominală „100” amplasate în zona centrală, pe direcție verticală, vizibile pe ambele fețe ale bancnotei; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.
Elemente de siguranță sunt adăugate și la imprimare pe revers, respectiv: imprimare în relief detectabilă prin palpare – Castelul Peleș, statuia regelui Carol I, denumirea „BANCA NAȚIONALÄ‚ A ROMANIEI” și sigla băncii centrale BNR, valoarea nominală în cifre „100”, în stânga sus pe orizontală, în dreapta jos și în litere, pe orizontală, în stânga jos, și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; imagine latentă cu inscripția „BNR”, aflată la baza imaginii Castelului Peleș; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.
Potrivit BNR, pe lângă elementele de siguranță destinate publicului, bancnota de 100 lei prezintă, suplimentar, elemente de siguranță adăugate prin imprimare, atât pe aversul cât și pe reversul bancnotei și detectabile cu aparatură specială, respectiv microtext imprimat plan pe avers – inscripția „100 LEI”, în spatele portretului regelui, microtext în relief pe avers – inscripția „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune, și „BNR”, în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos, microtext în relief pe revers – inscripția „BNR”, în dreptunghiul din partea stângă și în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă, imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei, pe revers, în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, seria și numărul orizontal, pe revers, în centru sus, în culoare roșie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă, seria și numărul vertical, pe revers, în stânga, de culoare neagră, care prezintă luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, precum și proprietăți magnetice.
Bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I, este inclusă într-un pliant de prezentare al cărui text este redactat în limbile română, engleză și franceză.
Tirajul maxim pentru această emisiune numismatică este de 30.000 de bancnote. Prețul de vânzare al bancnotei aniversare este de 150 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare. Bancnotele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.
-
ECONOMIEacum o săptămână
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 7 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum o săptămână
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR Maramureș: Colegiul Consilierilor Juridici Maramureș, 20 DE ANI – ARC PESTE TIMP
-
ECONOMIEacum o săptămână
Studiu: Românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANAF atrage atenția asupra unor noi mesaje false transmise în numele instituției
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024
-
ECONOMIEacum 7 zile
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei