ECONOMIE
Bugetul general consolidat a trecut pe minus, în luna mai
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.
După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit – sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare – de 3,52 miliarde lei.
În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.
Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.
„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent”, arată raportul bugetar lunar, citat de News.ro.
Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).
O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.
Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.
Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, când rata de creştere era de doar 6,8%.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă – cu 55% – faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.
Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declarație din 6 iunie.
”Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoții, vă mărturisesc, (…) în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma Ştefan, într-o conferinţă de presă.
În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.
Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.
Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.
ECONOMIE
ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie 2024, care include principalele formulare care trebuie depuse de contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.
Calendarul poate fi accesat AICI.
ECONOMIE
ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2024
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe portalul instituției, lista seminarelor web care se vor desfășura în luna decembrie 2024.
Temele principale abordează subiecte diverse și de interes pentru contribuabili:
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole și declararea lor în declarația unică (formular 212) (6 decembrie, ora 10.00);
▪ Servicii oferite contribuabililor de către ANAF (11 decembrie, ora 10.00);
▪ Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din dividende obținute de persoanele fizice (12 decembrie, ora 12.00);
▪ Eliberarea certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport (13 decembrie, ora 9.30);
▪ Servicii electronice oferite de ANAF (17 decembrie, ora 10.00);
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură (18 decembrie, ora 12.00);
▪ Stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice și a persoanelor juridice, precum și atestarea veniturilor obținute de acestea (19 decembrie, ora 12.00);
▪ Regimul fiscal al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (20 decembrie, ora 11.00).
„Durata seminarelor este de două ore. Înscrierile se pot efectua până la data și ora începerii seminarelor, în limita locurilor disponibile. La un seminar pot participa simultan maximum 500 de persoane”, precizează ANAF.
ECONOMIE
BNR lansează în circuitul numismatic o bancnotă aniversară cu tema „185 de ani de la nașterea regelui Carol I”
Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând de duminică, 1 decembrie, o bancnotă aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimată pe suport de polimer, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I. Conform unui comunicat al BNR, citat de Agerpres, bancnota are dimensiuni de 147 x 82 mm, culoare predominantă albastru, este imprimată în tehnică mixtă, plană și relief, pe suport de polimer și are o fereastră transparentă complexă.
Pe aversul bancnotei se regăsesc, în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura regelui Carol I, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „REGELE CAROL I 1839-1914”.
În zona centrală, se află o reprezentare a reversului însemnului Ordinul „Steaua României” și o scenă de luptă din timpul Războiului de Independență.
Tot pe avers mai sunt imprimate stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALA A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre „100”; în partea centrală, jos, pe orizontală, în litere, „LEI UNA SUTÄ”; în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTÄ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre „100”.
Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. Data punerii în circulație, respectiv „1 decembrie 2024”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Pe reversul bancnotei compoziția grafică include o reprezentare a statuii de la Peleș a regelui Carol I și, în centru, o imagine a Castelului Peleș. Dedesubt este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”. În plan secund, în zona centrală, este reprezentat podul Carol I, de la Cernavodă.
Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și sigla BNR, care este poziționată în dreapta sus și stânga jos. Valoarea nominală este imprimată astfel: în cifre, „100” pe verticală în stânga sus, pe orizontală deasupra Castelului Peleș și în dreapta jos și în litere „UNA SUTÄ LEI” pe orizontală în stânga jos. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Seria și numărul bancnotei tipărite cu litere și cifre în două culori, negru și roșu, sunt imprimate astfel: în centru sus, pe orizontală cu cerneală roșie, cu caractere de înălțime crescătoare și în stânga pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include elemente de siguranță în substratul de polimer, respectiv: fereastra transparentă complexă, pe verticală (care conține în zona centrală, portretul regelui Carol I, reprezentat în tehnică multiton și textul „ROMANIA”, încadrate într-o reprezentare stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”), în partea superioară, coroana României reprezentată în tehnică multiton, care la examinarea în lumină ultravioletă prezintă fluorescență în două culori, argintiu și roșu, în interiorul ferestrei transparente, în zona superioară și în zona inferioară a acesteia; elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite, textul „ROMANIA” în negativ, care poate fi citit din patru direcții diferite, încadrează fereastra transparentă atât în partea superioară a acesteia cât și în cea inferioară, elemente realizate cu cerneală metalizată aurie, poziționate în zona centrală a ferestrei transparente complexe și în jurul acesteia, atât pe avers cât și pe revers, făcând parte din reprezentarea stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”; două elemente tip filigran, respectiv însemnul Ordinul „Steaua României” și sigla BNR, vizibile atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „CAROL I” ce poate fi citit din patru direcții diferite; elemente grafice de dimensiuni diferite care conțin în negativ valoarea bancnotei, poziționate pe reversul acesteia și realizate cu cerneală iridiscentă verde.
De asemenea, bancnota mai include elemente de siguranță adăugate la imprimare pe avers, și anume: imprimare în relief detectabilă prin palpare, respectiv portretul, semnătura, numele și anii de viață ai regelui Carol I, însemnul Ordinul „Steaua României”, stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre și litere, elementul embosat „100” și textul „LEI UNA SUTÄ”, tipărit cu cerneală optic variabilă, care își schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diverse unghiuri de înclinare; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; microperforații laser cu valoarea nominală „100” amplasate în zona centrală, pe direcție verticală, vizibile pe ambele fețe ale bancnotei; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.
Elemente de siguranță sunt adăugate și la imprimare pe revers, respectiv: imprimare în relief detectabilă prin palpare – Castelul Peleș, statuia regelui Carol I, denumirea „BANCA NAȚIONALÄ‚ A ROMANIEI” și sigla băncii centrale BNR, valoarea nominală în cifre „100”, în stânga sus pe orizontală, în dreapta jos și în litere, pe orizontală, în stânga jos, și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; imagine latentă cu inscripția „BNR”, aflată la baza imaginii Castelului Peleș; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.
Potrivit BNR, pe lângă elementele de siguranță destinate publicului, bancnota de 100 lei prezintă, suplimentar, elemente de siguranță adăugate prin imprimare, atât pe aversul cât și pe reversul bancnotei și detectabile cu aparatură specială, respectiv microtext imprimat plan pe avers – inscripția „100 LEI”, în spatele portretului regelui, microtext în relief pe avers – inscripția „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune, și „BNR”, în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos, microtext în relief pe revers – inscripția „BNR”, în dreptunghiul din partea stângă și în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă, imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei, pe revers, în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, seria și numărul orizontal, pe revers, în centru sus, în culoare roșie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă, seria și numărul vertical, pe revers, în stânga, de culoare neagră, care prezintă luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, precum și proprietăți magnetice.
Bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I, este inclusă într-un pliant de prezentare al cărui text este redactat în limbile română, engleză și franceză.
Tirajul maxim pentru această emisiune numismatică este de 30.000 de bancnote. Prețul de vânzare al bancnotei aniversare este de 150 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare. Bancnotele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.
-
ECONOMIEacum o săptămână
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR Maramureș: Colegiul Consilierilor Juridici Maramureș, 20 DE ANI – ARC PESTE TIMP
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANAF atrage atenția asupra unor noi mesaje false transmise în numele instituției
-
ECONOMIEacum o săptămână
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
-
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile
Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate
-
ECONOMIEacum o săptămână
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii