ECONOMIE
Consiliul Concurenţei recomandă un alt mecanism de tarifare a apei utilizate în producţia de energie
Mecanismul de tarifare a apei utilizate pentru producerea energiei nu este transparent şi permite intervenţia arbitrară asupra nivelului contribuţiei plătită de operatori, ceea ce conduce la impredictibilitate, a constatat Consiliul Concurenţei în urma anchetei sectoriale privind gestionarea resurselor de apă de suprafaţă.
În prezent, toţi producătorii de energie din surse hidro plătesc aceeaşi contribuţie (tarif), neţinându-se seama de factorii tehnici determinanţi: tipul hidrocentralei (cu acumulare sau amplasată pe firul apei), înălţimea căderii de apă, poziţionarea pe firul apei (spre izvoare sau spre vărsare).
”Ca urmare, nivelul contribuţiei (tarifului), pe care o plătesc producătorii de energie din surse hidro, de 1,1 lei/1000mc, are un impact diferit în costuri, în funcţie de tipul de hidrocentrală”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei, conform News.ro.
Astfel, la nivelul anului 2015, producătorul de energie Hidroelectrica cheltuia pentru producerea energiei, în medie, 20,28 lei/MWh, ceea ce reprezenta aproximativ 16,88% din preţul energiei pe piaţa reglementată şi 12,17% din preţul de pe piaţa concurenţială. Comparativ, în 2009, costul apei pentru producerea energiei era de 4,38 lei/MWh, adică 5,24% din preţul pe piaţa reglementată şi 3,94% din preţul de pe piaţa concurenţială.
În ceea ce priveşte cea mai mare hidrocentrală aflată pe firul apei şi care are cea mai mică cădere de apă, Porţile de Fier, în 2015, ponderea apei în preţul de producţie al energiei era de 21,4% din preţul pentru piaţa reglementată şi 15,4 % din preţul de pe piaţa concurenţială, faţă de 2009, când era de 6,8% şi, respectiv 2,1%.
În acelaşi timp, tariful plătit de termocentrale şi de centrala nucleară pentru apa de răcire (24 lei/1.000 mc) este de 22 de ori mai mare decât cel plătit de centralele hidro, chiar dacă această apă provine din aceeaşi sursă.
În cazul termocentralelor, aproximativ 95% din apa brută este folosită pentru răcire şi integral returnată în sistem, restul de doar 5% fiind apă „consumată” efectiv în procesul tehnologic pentru abur.
”Cu toate acestea, tarifele nu sunt diferenţiate în funcţie de modul de utilizare a apei, termocentralele plătind ca şi cum aceasta ar fi integral consumată pentru abur”, arată autoritatea de concurenţă.
Astfel, producătorii de energie termo ar trebui să plătească acelaşi preţ ca Hidroelectrica pentru apa care recirculă şi doar apa consumată să fie plătită la un preţ diferit, mai mare.
Pentru centrala nuclearelectrică, costul cu apa este comparabil cu cel al combustibilului nuclear, care reprezintă 7% din cheltuielile totale de exploatare.
Spre deosebire de producătorii de energie care folosesc apa, după care aceasta revine în cursul de apă, irigaţiile şi piscicultura consumă efectiv apa.
Contribuţia plătită pentru irigaţii este de 3 lei/1.000 mc, iar pentru piscicultură, nivelul acesteia este semnificativ mai mic, respectiv 0,5 lei/1.000 mc. Ca urmare, în 2015, fermele piscicole au consumat un volum aproape dublu faţă de 2010, ceea ce înseamnă mai multă apă decât au folosit toate termocentralele în acelaşi an.
De asemenea, volumul de apă folosit pentru irigaţii este de două ori şi jumătate mai mic decât cel consumat în piscicultură şi păstrăvării. De altfel, România foloseşte pentru irigarea culturilor agricole doar 5,4% din apa captată, mult sub media Europei care este de 14%.
Administratorul apelor ce fac parte din domeniul public este Administraţia Naţionala Apele Române (ANAR), instituţie ce are printre atribuţii şi alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă pe bază de contract (abonament). De asemenea, propune reglementări (inclusiv preţul/tariful) şi încasează sumele facturate (inclusiv creanţele), poate acorda bonificaţii, aplica penalităţi atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, acestea reprezentând venituri ale ANAR.
La ora actuală, apa se tranzacţionează în baza unui contract, numit abonament. Plata utlizării apei, exprimată în lei/1.000 mc, se numeşte „contribuţie” şi nu este avizată de Ministerul Finanţelor Publice.
Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă adaptarea legislaţiei în vigoare pentru a se clarifica statutul economic şi juridic al apei, respectiv „resursă naturală”, astfel încât să poată fi concesionată contra unei redevenţe.
De asemenea, autoritatea de concurenţă recomandă elaborarea unui mecanism de tarifare a utilizării apei, transparent, bazat pe analiză economică, care poate acoperi costurile de funcţionare al ANAR şi de respectare a legislatiei de Mediu, dar să fie avizat de Ministerul Finanţelor.
În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei propune ca tariful plătit de producătorii de energie să fie corelat cu caracteristicile tehnologice ale capacitătilor şi cu cantitatea de energie electrică vândută.
Raportul anchetei sectorial privind gestionarea resurselor de apă de suprafaţă va fi supus dezbaterii publice, pe pagina de internet a instituţiei.
ECONOMIE
MF propune o serie de reglementări ale unor aspecte contabile
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat astăzi în transparență decizională, reglementarea unor aspecte contabile. Proiectul de act normativ are în vedere următoarele:
♦ obligațiile de raportare aplicabile anumitor persoane juridice fără scop patrimonial
MF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul, că, potrivit OMF nr. 470/2024 cu privire la raportarea informațiilor referitoare la finanțările primite de persoanele juridice fără scop patrimonial, persoanele juridice fără scop patrimonial care au primit sume de natura celor prevăzute la art. 34 alin. (31 ) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întocmesc Declarația privind situația de trezorerie, în formatul elaborat în acest sens. „Având în vedere caracterul de noutate aferent acestei obligații declarative, s-au considerat necesare unele clarificări”, precizează MF.
Astfel, prin noul proiect se propun clarificări în ceea ce privește perioada luată în considerare pentru raportarea informațiilor din Declarația privind situația de trezorerie, precum și la faptul că procedura în vigoare (respectiv Procedura de corectare a erorilor cuprinse în situațiile financiare anuale și raportările contabile anuale depuse de operatorii economici și persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobată prin OMFP nr. 450/2016, cu modificările și completările ulterioare), prin care se pot corecta erori din raportările depuse de entități, este aplicabilă și în cazul declarației menționate.
♦ reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată
Inițiatorii proiectului menționează, în Referatul de aprobare, că, la această dată, există prevederi exprese cu privire la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare în cursul exercițiului financiar de raportare, respectiv la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, în sensul că acestea pot aplica fie reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, fie reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014. Nu există, însă, prevederi explicite în ceea ce privește condițiile în care societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot aplica reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014.
În acest context, prezentul proiect clarifică faptul că societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și care au decis să aplice reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, organizează și conduc contabilitatea în baza reglementărilor menționate, începând cu exercițiul financiar următor celui în care valorile lor mobiliare nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.
♦ anumite clarificări legate de o serie de prevederi în vigoare
▪ cu privire la prevederile Directivei (UE) 2022/2464
MF precizează, în Referatul de aprobare, că, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 322 din 16 decembrie 2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive). Pentru operatorii economici din aria Ministerului Finanțelor, transpunerea articolului 1 din Directiva (UE) 2022/2464, care a adus amendamente Directivei contabile 2013/34/UE, s-a concretizat în emiterea OMF nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea, publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024. Actul național de transpunere a adus modificări celor două seturi de reglementări contabile aplicabile operatorilor economici. Ulterior publicării OMF nr. 85/2024, în urma evaluării efectuate de Ministerul Afacerilor Externe asupra tabelului de concordanță dintre directivă și legislația națională, s-a apreciat ca fiind necesară aducerea unor clarificări în ceea ce privește scutirile aplicabile cu ocazia elaborării situațiilor financiare anuale consolidate, raportat la cerințele de durabilitate.
În acest sens, prin proiectul de ordin se propune, în principal, clarificarea faptului că anumite cerințe corespunzătoare raportului privind durabilitatea întocmit de filialele cu sediul în România ale căror societăți-mamă finale sunt reglementate de dreptul unei țări terțe se aplică, de asemenea, sucursalelor din România ce aparțin unor entități din țări terțe.
▪ cu privire la contabilizarea de către membrii unui grup fiscal, a impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri
Conform inițiatorilor proiectului, prin OMF nr. 4.291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile a fost prevăzută modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, respectiv a veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit. Codul fiscal a fost completat cu prevederi aplicabile impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri .
Prin prezentul proiect se propune ca această contabilizare să se efectueze similar contabilizării impozitului pe profit rezultat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal, și anume pe seama contului 694 „Cheltuieli cu impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit” sau a contului 794 „Venituri din impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit”– după caz. În acest context, denumirea conturilor 694 și 794 a fost modificată astfel încât să evidențieze și decontările corespunzătoare impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
ECONOMIE
ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie 2024, care include principalele formulare care trebuie depuse de contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.
Calendarul poate fi accesat AICI.
ECONOMIE
ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2024
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe portalul instituției, lista seminarelor web care se vor desfășura în luna decembrie 2024.
Temele principale abordează subiecte diverse și de interes pentru contribuabili:
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole și declararea lor în declarația unică (formular 212) (6 decembrie, ora 10.00);
▪ Servicii oferite contribuabililor de către ANAF (11 decembrie, ora 10.00);
▪ Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din dividende obținute de persoanele fizice (12 decembrie, ora 12.00);
▪ Eliberarea certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport (13 decembrie, ora 9.30);
▪ Servicii electronice oferite de ANAF (17 decembrie, ora 10.00);
▪ Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură (18 decembrie, ora 12.00);
▪ Stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice și a persoanelor juridice, precum și atestarea veniturilor obținute de acestea (19 decembrie, ora 12.00);
▪ Regimul fiscal al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (20 decembrie, ora 11.00).
„Durata seminarelor este de două ore. Înscrierile se pot efectua până la data și ora începerii seminarelor, în limita locurilor disponibile. La un seminar pot participa simultan maximum 500 de persoane”, precizează ANAF.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 26.11.2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR Maramureș: Colegiul Consilierilor Juridici Maramureș, 20 DE ANI – ARC PESTE TIMP
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANAF atrage atenția asupra unor noi mesaje false transmise în numele instituției
-
ECONOMIEacum o săptămână
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii
-
ECONOMIEacum o săptămână
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată