Lucrările primului panel au fost moderate de prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, președintele Consiliului Superior (CS) al CECCAR, expert contabil. În cuvântul introductiv, președintele CS al CECCAR a propus participanților să-și expună punctele de vedere privind cele trei concepte – gândirea integrată, globalizarea și tehnologia – și impactul lor asupra profesiei contabile: „S-au spus multe aspecte interesante și de către antevorbitori, legate de gândirea integrată și despre modificarea de paradigmă. Probabil va mai dura ceva timp până când acest concept va fi ușor digerabil de toate părțile implicate. Aș întreba care sunt provocările generate de gândirea integrată, bineînțeles și din perspectiva profesiei contabile, cât și a mediului de afaceri. Cum pot fi depășite dificultățile și în ce măsură profesionistul contabil poate contribui la surclasarea acestor provocări și la transformarea lor în oportunități?”.

Luând cuvântul, Philippe Arraou – membru în Consiliul IFAC, președinte de onoare Conseil Supérieur de l’Ordre des Experts-Comptables (CSOEC) Franța, prim-vicepreședinte Comité de Integración Latino Europa-América (CILEA) și președinte European Tax Adviser Federation (ETAF) – a relevat că, în prezent, profesia contabilă se confruntă cu numeroase provocări, apreciind că „totul se schimbă în societatea noastră și rolul contabilului trebuie să se schimbe, de asemenea. Nu ne mai putem concentra doar pe contabilitate. (…) Trebuie să includem în domeniul contabilității mai multe subiecte, mai ales dacă vorbim despre micile întreprinderi și despre cele mijlocii. Acestea depind, într-o mare măsură, de sfaturile date de contabil, pentru că, de regulă, există doar un singur contabil pentru astfel de companii”. În privința serviciilor oferite de profesioniștii contabili IMM-urilor, Philippe Arraou a relevat necesitatea renunțării la tendințele conservatoare în abordarea acestei teme, a diversificării ofertei, ceea ce presupune și un proces de formare, de însușire „a unei multitudini de profile” menite să faciliteze prestarea de servicii complete.  „Gândirea integrată este abordarea corectă și, poate, este mai ușor să ne-o însușim astăzi decât în trecut, deoarece acum avem la dispoziție tehnologia. Tehnologia ne va ajuta să putem aborda și alte subiecte în sfera noastră de interes. Este o viziune pozitivă asupra rolului contabilului și stă în puterea noastră să facem față acestor schimbări. Este hotărârea noastră dacă vrem să refuzăm schimbarea, să refuzăm viitorul, dar cred că ar trebui să ne intereseze să devenim mai deschiși pentru că în fața noastră se deschide o «autostradă» largă, care ne ajută să adăugam valoare serviciilor oferite clienților noștri”.

În continuare, moderatorul, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, a adus în atenția participanților tema educației, în sensul cerinței ca profesionistul contabil să-și lărgească aria de competență: „Am să îl rog pe Robert Stenhouse, viitor președinte al ACCA – un organism global care a demonstrat la nivel internațional rigoare și și-a câștigat prestigiul mai ales din punctul de vedere al acestor componente de educație – să ne spună cum vede aceste chestiuni. Cum poate ACCA să răspundă acestor provocări legate de educație și cum încurajăm gândirea integrată?”.

În răspunsul său, Robert Stenhouse – președinte adjunct Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) – a menționat, înainte de toate, că se bucură de onoarea care-i este acordată, de a participa la Congres, și și-a exprimat convingerea că se va întări colaborarea dintre ACCA și CECCAR pentru a dezvolta, împreună, programe de educare, de formare a viitorilor contabili, obiectiv care constituie el însuși o provocare. Vorbitorul a precizat că „ACCA are aproximativ jumătate de milion de studenți și, deci, datoria noastră este să ne asigurăm ca ei să aibă un loc de muncă atunci când vor fi certificați, iar prin educația continuă să-și găsească tot timpul condiții pentru exercitarea profesiei. Aceasta este provocarea pentru viitor”. În sensul menționat, Robert Stenhouse a adus în discuție, în primul rând, necesitatea abordării sistemice, integrate a datelor colectate ca premisă a analizei lor corecte: „Putem vorbi despre rolul contabililor-manageri în viitor, dar, în ceea ce privește analiza datelor, fie ele financiare, fie ele de altă natură, avem un rol-cheie de jucat. O altă parte a gândirii integrate este în strânsă legătură cu perspectiva pe termen lung. (…) În condițiile abordărilor pe termen scurt, există riscul de a se lua decizii inadecvate. Atunci când îi educăm pe contabilii viitorului, trebuie să gândim pe termen lung, deoarece avem datoria să ținem seama și de interesul public pe care-l servim. Avem nevoie de o temelie serioasă, etică, pentru că va veni vremea în care interesele vor trebui să fie subordonate interesului public major. Așa cum vrem ca – în calitate de părinți – copiii noștri să crească mari și să știe să facă față provocărilor, așa vrem ca și afacerile noastre să se dezvolte cu succes în viitor”.

După această intervenție, președintele CS al CECCAR, Robert-Aurelian Șova, a solicitat și opinia reprezentantei organismului de reglementare, relevând, totodată, colaborarea fructuoasă cu Ministerul Finanțelor Publice, inclusiv în ceea ce privește valorificarea experienței profesioniștilor contabili acumulată inclusiv în interacțiunea lor directă cu clienții, cu antreprenorii.

După ce a remarcat că, prin actualele dezbateri, se dezvoltă și se aprofundează teme care au fost abordate la precedentul Congres al profesiei contabile, Alexandra Lazăr, director al Direcției de legislație și reglementări contabile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice – a subliniat cerința ca gândirea integrată, globalizarea și tehnologia „să fie privite ca un tot, ca un întreg”. Referindu-se la rolul contabililor, la faptul că îndeplinesc, într-o măsură tot mai mare, activitățile specifice de consultanță acordată antreprenorilor, Alexandra Lazăr a pus accentul pe necesitatea elaborării de analize care să reflecte fidel realitățile, inclusiv aspectele negative din activitatea companiilor, de calitatea acestora depinzând și prestigiul profesionistului contabil. În continuare, a spus: „Se vorbea aici despre partea de management. Aceasta este, poate, latura care aduce cea mai mare valoare pentru o entitate. Să ne gândim că orice modernizare și tehnologie poate implica și o restructurare a locurilor de muncă, ceea ce impune și desfășurarea unei activități de instruire care să corespundă cerințelor viitorului”. În ceea ce privește relațiile dintre CECCAR și instituțiile de reglementare, a relevat că „nu este vorba despre simple discuții, ci despre activități comune utile. Noi, organismul de reglementare, nu scriem legi pentru noi. Ca să poată fi aplicate trebuie bine înțelese și contăm pe sprijinul dumneavoastră. Ne bucurăm de acest sprijin și sper ca în continuare să aveți aceeași abordare, aceeași deschidere față de Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât să vorbim cu toții același limbaj”.

Moderatorul, Robert Șova, a dat asigurări că va fi acordat, în continuare, acest sprijin, și a menționat următorul aspect supus dezbaterii în panel: „Este evident, afacerile devin din ce în ce mai mult globale. Poate – de ce nu? – se va ajunge acolo încât să devină chiar o condiție a succesului unei afaceri și acest fapt aduce după sine provocări pentru profesia noastră. Sigur, ne gândim aici la standardizare și prima propunere legată de realizarea unor standarde internaționale de contabilitate a fost lansată la Congresul din anul 1926, de la Bruxelles, de delegația din România condusă de Nicolae Butculescu. El afirma atunci următoarele: «Contabilii din toată lumea trebuie să înțeleagă, să vorbească o singură limbă contabilă, motiv pentru care trebuie să se producă unificarea metodelor contabile». Iată că, încă din 1926, această nevoie de armonizare exista. Cred că astăzi, odată cu dezvoltarea afacerilor globale, aceasta devine o necesitate. Dintr-o asemenea perspectivă, aș dori să-i întreb pe colegii de panel: în ce măsură credeți că globalizarea va afecta, în viitorul apropiat, dezvoltarea standardelor internaționale de contabilitate, respectiv de raportare financiară? Care ar fi direcțiile imperative pentru profesia contabilă în vederea unui răspuns adecvat evoluției unei economii globalizate?”.

În răspunsul său, Alexandra Lazăr a apreciat că „globalizarea economică are efecte și asupra raportării financiare”. Totodată, Lazăr a menționat că se impune o apropiere a modului de raportare din Europa și Statele Unite ale Americii. „O asemenea apropiere ar ajuta și profesionistul contabil. Este folositor și pentru el să cunoască cât mai mult din ceea ce înseamnă informație financiară și sistem de raportare financiară. (…) Sunt reglementările naționale, sunt cele internaționale, dar poate, la un moment dat, în materiile dumneavoastră de predare, ar putea intra și aceste reguli care se aplică peste ocean. Era vorba despre întrebarea: care va fi viitorul profesiei contabile? Evident, aceasta nu va dispărea niciodată. Depinde de fiecare dintre noi nu doar să rămânem ancorați în realitate, ci să facem tot ceea ce este posibil ca profesia în sine să își dovedească utilitatea pentru toți”.

Tot în legătură cu procesul globalizării, Laura Ștefan, Manager, Specialist sales, Commercial Business Development în cadrul Mastercard – s-a referit la serviciile oferite de operatorul de plăți electronice în vederea efectuării de operațiuni pe zone tot mai extinse ale lumii. În acest context, a relevat cerința standardizării cât mai cuprinzătoare, inclusiv în vederea apropierii modalităților de raportare din România și din SUA, transmiterea de date integrate către decidenți de toate categoriile fiind deosebit de importantă. „Dacă vreodată vom ajunge la această etapă, de a avea un singur standard peste tot în lume, vă pot confirma, din punctul de vedere al tehnologiei, că acesta există, iar datele pot fi furnizate în modul pe care îl doriți, de care aveți nevoie. (…) Noi am derulat un studiu în anul 2017, încercând să identificăm principiile după care companiile din România, mici sau mari, iau decizii. Și nu a fost nicio surpriză pentru mine, însă mă bucur că am avut ocazia să validez această concluzie în cadrul unui studiu: contabilul este principalul suport pe care companiile din România îl au și îl folosesc cu încredere pentru deciziile de zi cu zi. Dacă este vorba despre IMM-uri, nici banca cu care va lucra compania nu este aleasă fără consultarea contabilului. Acesta este un semnal foarte important pentru noi pentru a înțelege că, în primul rând, este un foarte mare privilegiu al profesiei dumneavoastră să aveți această poziție, în centrul oricărei decizii luate de companii, dar, în același timp, este și o foarte mare responsabilitate, pentru că, așa cum se spunea aici, trebuie să vă documentați din cât mai multe domenii, în ciuda faptului că poate creierul este sau nu construit într-un anume fel. Dar, iată, dacă ne gândim la evoluția profesiei contabile, cu adevărat va trebui să vă asumați din ce în ce mai mult acest rol de consultant”.

În intervenția sa, Robert Stenhouse a revenit asupra necesității unei viziuni pe termen lung. „O privire globală înseamnă să nu existe limite în legătură cu posibili clienți, posibili furnizori sau posibile piețe. Și aceasta ar trebui să stimuleze antreprenorii. Nu contează ce vinzi, dar dacă ai o mentalitate globală, atunci ești deschis la tot felul de idei, la tot felul de evoluții; știi care sunt evoluțiile în toată lumea, iar aceasta este cheia pentru o dezvoltare durabilă a companiei, inclusiv printr-o utilizare eficientă a resurselor. Cu standardele internaționale permitem și mobilitatea contabililor. Așa că economiile cele mai bune din lume trimit contabilii în alte locuri și, ulterior, îi cheamă înapoi pentru dezvoltarea economiei”.

În a doua sa intervenție, Philippe Arraou a remarcat consensul referitor la necesitatea promovării standardelor internaționale: „Businessul astăzi este globalizat. Acum, vorbind despre contabilitate, este greu să înțelegem că avem diferite modalități de înregistrare, de operare. Lumea are un trecut, are o cultură, vede lucrurile din diferite perspective. Este foarte greu să ne punem de acord pe standarde comune. Dar, după părerea mea, depinde de voința noastră de a ne pune de acord la nivel internațional și pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de eforturi comune”. După ce s-a referit la deosebirile dintre practicile europene și cele americane, Philippe Arraou a reluat ideea potrivit căreia trebuie acționat cu mai multă perseverență pentru identificarea unor puncte de vedere comune, astfel încât standardele internaționale să aibă o arie de aplicare cât mai largă.

La rândul său, Laura Ștefan a prezentat mai multe exemple din care rezultă că, în pofida a numeroase dificultăți, noile tehnologii câștigă teren, ușurând desfășurarea operațiunilor care intră în sfera de preocupări a profesioniștilor contabili: „Părerea mea este că relația umană nu poate fi înlocuită și, atunci, indiferent cât de mult se vor automatiza lucrurile, totdeauna antreprenorul va avea nevoie de un adviser, de un consultant care să îl învețe cum să își gestioneze mai bine afacerile. Noi am dorit să venim în sprijinul experților contabili cu informații din domeniul tehnologiei, motiv pentru care, în 2017, am început un parteneriat cu CECCAR în vederea transmiterii de informații din zona de plăți.  Avem o serie de traininguri sub egida «Master your card», în care aducem informații utile atât pentru contabilii care oferă consultanță IMM-urilor, cât și celor care oferă consultanță corporațiilor. Avem încredere în viitorul profesiei și dorim să fim alături de dumneavoastră în evoluția pe care o veți avea pe viitor. Mult succes!”.

Robert Stenhouse a apreciat că „roboții sunt o parte a viitorului, dar călătoria spre viitor trebuie să fie facilitată de contabil. Cum? Pentru că în minutul în care captăm datele, provocarea care apare este corectitudinea acestora. Aceste date trebuie colectate de sisteme adecvate, și cine știe cel mai bine cum stau lucrurile cu sistemele și structurile decât un contabil? În momentul în care sistemele sunt puse la punct, e nevoie de reguli de funcționare. Cine poate să elaboreze mai bine aceste reguli decât contabilii? Așadar, deși, pe de o parte, roboții sunt o provocare și ar putea fi percepuți ca o amenințare, cred că în același timp ei sunt o mare oportunitate pe măsură ce absorbim tehnologia”.

Intervenind în dezbatere, Philippe Arraou a precizat: „La întrebarea dumneavoastră referitoare la posibila înlocuire a contabililor de către roboți, răspunsul este nu. La întrebarea dacă unele sarcini de lucru ale contabilului vor fi preluate de roboți, răspunsul meu este da. Așadar, depinde cum vezi rolul pe care îl are contabilul, raportat la clientul său. (…) Revin asupra valorii adăugate a serviciilor. Unde se poate adăuga valoare? Se poate adăuga prin respectarea doar a unui dosar de contabilitate excelent sau mai intervine altceva? Din punctul meu de vedere, există viitor pentru contabili, dar împreună cu roboții. Robotica trebuie să o acceptăm și să o introducem în practica noastră, să o folosim din ce în ce mai mult pentru a oferi servicii mai bune clienților noștri. Automatizarea ne ajută pentru că ne dă mai mult timp, poate nu neapărat în același buget, dar cu siguranță ne dă mai mult timp pentru servicii de consultanță și supraveghere. Da, există viitor pentru contabili dar doar alături de roboți”.

Adresându-se reprezentantei autorității de reglementare, moderatorul i-a solicitat opinia pe tema robotizării și automatizării. Astfel, Alexandra Lazăr a precizat: „Partea informatică te ajută, dar sunt aspecte la care nu poți renunța, nu te poți dispensa de ele oricâte rapoarte ți-ar prezenta acel sistem informatic. La un moment dat tot va fi nevoie de cineva care să îți explice, să te îndrume pe calea cea mai bună. Cred că acest lucru, cu siguranță, un robot nu va fi capabil să facă. Trebuie să fim încrezători”.

În încheiere, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova a spus: „Ministerul Finanțelor înțelege că rolul expertului contabil este unul foarte important, dar, într-adevăr, trebuie să devenim mai eficienți, să lucrăm cu roboții lângă noi. Eu vă mulțumesc pentru participarea la acest panel. S-au spus foarte multe lucruri despre aceste concepte care, după cum ați văzut, nu sunt specifice doar profesiei noastre, ci tuturor profesiilor liberale, mai mult sau mai puțin. Sper să înțelegem cu toții că trebuie să plecăm de aici cu optimism, că viața ne va fi mai ușoară cu roboții lângă noi și vom fi mai performanți, vom răspunde mai bine partenerilor noștri instituționali, mediului de afaceri și autorităților de reglementare”.