Rețele sociale

ECONOMIE

Circa 600 miliarde de euro, necesarul de investiții în cele 12 țări ale Inițiativei celor Trei Mări

Radio CECCAR FM

Nevoile de investiții pentru modernizarea infrastructurii de transport, de energie și digitală în cele 12 țări ale Inițiativei celor Trei Mări (I3M) se ridică la aproape 600 miliarde euro, în timp ce bugetul UE pentru acest tip de investiții în regiune este de 42 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, a declarat Pawel Nierada, membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), citat de Agerpres. „Necesarul de investiții (în energie, infrastructură și digitalizare, n.r.) în țările din această regiune e uriaș. E vorba de aproape 600 de miliarde de euro în țările I3M, și asta doar ca să le aducem la nivelul actual al țărilor din vestul Europei. Iar totalul bugetului alocat de UE pentru această regiune în următorul exercițiu bugetar este de 42 de miliarde de euro, sumă care pare foarte mare, dar când îi împarți la cei 7 ani ai exercițiului bugetar, îți dă 6 miliarde pe an (pentru toate cele 12 țări, n.r.). Deci dacă avem nevoie de finanțare de aproape 600 de miliarde de euro, ne-ar trebui «doar» 100 de ani ca să ajungem din urmă avansul occidental”, a declarat Pawel Nierada, membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului din partea băncii poloneze BGK, citând o analiză a companiei de consultanță SpotData.

Președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Beata Daszynska-Muzyczka a declarat, pentru Agerpres, că statele membre ale Inițiativei celor Trei Mări trebuie să vorbească pe o singură voce în fața instituțiilor financiare europene pentru ca nevoile lor de finanțare să fie îndeplinite. De asemenea, aceasta a arătat că UE va eșua dacă nu modernizează infrastructura energetică și de transport a statelor I3M. „(La nivelul Uniunii Europene, n.r.) există multe reglementări, există o abordare foarte bună, dar, în același timp, există diferențe mari în ceea ce privește infrastructura (față de țările din centrul și estul Europei, n.r.). Noi, cele 12 țări, trebuie să vorbim pe aceeași voce în ceea ce privește infrastructura, dar și energia. Energia are o importanță deosebită în ceea ce privește securitatea energetică (a UE, n.r.). Cum putem noi să eliminăm aceste decalaje de infrastructură care există între țările noastre, dar și între țările noastre și vestul Europei? Cum putem să ajutăm ca această regiune a noastră să fie tratată în mod egal?”, a afirmat Beata Daszynska-Muzyczka.

Aceasta a apreciat că statele membre ale I3M trebuie să abordeze Banca Europeană de Investiții prin intermediul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări. „Cred că putem să îi convingem pe colegii noștri de la Banca Europeană de Investiții. Dar trebuie să ridicăm vocea (la nivelul Uniunii Europene, n.r.), e imposibil ca 12 țări să fie ignorate. Dacă avem inițiative individuale către Banca Europeană de Investiții, cred că nu este bine. Dar așa, 12 țări care vorbesc pe o singură voce, unite, sunt mult mai puternice. Uitați-vă la această regiune, suntem parte a Uniunii Europene. Fără o infrastructură adecvată, această regiune va eșua și Uniunea Europeană va eșua și ea. Trebuie să ridicăm vocea și să ne prezentăm interesele la nivel european”, a declarat președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului de Investiții al I3M.

Fondul de Investiții al I3M va finanța proiecte de energie, transport sau digitalizare din zona celor 12 state care vor conecta ce puțin două țări, a arătat președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului. „Am vrut să încurajăm miniștrii din cele trei sectoare să coopereze și să prioritizeze proiectele, astfel încât să putem să venim cu bani publici, cu bani europeni și cu bani din acest fond de investiții pentru a putea finanța proiectele respective. Aceste proiecte trebuie să fie bine structurate și trebuie să vedem care e cea mai bună structură financiară pentru proiectele din regiunea celor trei mări. Pentru a putea să creăm conectivitate, proiectul trebuie să conecteze cel puțin două țări, deci trebuie să creăm proiecte transfrontaliere și numai așa vom putea să creștem economiile din regiunea noastră. Această regiune prezintă oportunități extraordinare de creare a infrastructurii, față de infrastructura care există în Europa Occidentală. Cred că fondul va crește cu încă 1 miliard de euro în anul următor”, a apreciat Beata Daszynska-Muzyczka.

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări este un fond inițiat în luna mai 2019 de Guvernele Poloniei și României, prin banca poloneză BGK și prin banca românească EximBank, cele două instituții aducând o contribuție totală de peste 500 de milioane de euro. Fondul își propune să finanțeze proiecte din domeniile infrastructură, energie și digitalizare în spațiul format de I3M – România, Polonia, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending