Rețele sociale

ECONOMIE

Sistem care poate detecta cutremurul cu patru ore înainte, dezvoltat în România

Radio CECCAR FM

Cercetătorii Universității Politehnica din București (UPB) testează, împreună cu o companie israeliană, un sistem care poate detecta nivelul, intensitatea și locul aproximativ al producerii unui cutremur cu patru ore înainte, acesta urmând să fie folosit pentru zona Vrancea. Rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a declarat, pentru Mediafax, că cercetătorii sunt în faza de concept, după încercări făcute pe diferite spații în Turcia, respectiv Grecia, cu rată de succes foarte mare, pe zona de cercetare științifică. „Vor fi două zone verificate și anume România și California, două părți ale lumii, să spun așa. În România această calibrare va fi pe perioada primei părți a anului 2020, urmând ca după această perioadă să putem furniza autorităților, instituțiilor publice, desemnate de către autoritățile responsabile, informațiile cu privire la cutremure, astfel încât să putem demonstra în România în mod direct, în mod practic, datele sau nivelul cercetărilor pe care îl avem. În acest moment, colegii cercetători avansează un timp de detecție de circa 8 ore, după calculele pe care Politehnica le-a făcut suntem foarte convinși că putem avea informații extrem de credibile la minimum 4 ore. Minimum 4 ore, repet, nu este maxim, poate să fie și un timp mai îndelungat, sunt multe condiționări, depinde de nivelul cutremurului și așa mai departe, sunt multe variabile”, a spus rectorul UPB.

Potrivit acestuia, poate fi detectat nivelul, intensitatea și locul unde se va produce un cutremur, informațiile fiind de natură științifică. „Cu 4 ore putem detecta nivelul, intensitatea cutremurului și aproximativ locul producerii. Evident că ne vom concentra pe zona Vrancea pentru că este zona seismică cunoscută și vom putea da aceste informații pe parcursul anului viitor autorităților abilitate. Informațiile sunt la nivel științific, este motivul pentru care Politehnica este parte a proiectului, urmând ca după acest nivel sau în același timp cu aceste informații să putem încerca să elaborăm cu autoritățile statului, să sprijinim autoritățile statului ca să fiu foarte exact, în elaborarea unui plan de răspuns în caz de cutremur, care să fie prognozat. Pentru că astăzi avem un plan de răspuns așa cum este el elaborat, nu comentez calitatea lui, de către autoritățile statului în condițiile în care apariția cutremurului nu este cunoscută și doar după producerea cutremurului știm ce să facem, nu avem un plan de răspuns în această nouă paradigmă, și anume cutremurul este cunoscut, ce facem de la momentul în care aflăm că se va produce cutremurul, până în momentul în care cutremurul se va produce efectiv”, a mai spus Mihnea Costoiu.

Sistemul IONOTERRA Earthquake Prediction va fi funcțional de la jumătatea anului 2020, iar reprezentanții Politehnicii lucrează la el începând din luna ianuarie, la tot ceea ce înseamnă sistem, instalare etc. „Nu este un concept lansat de Politehnică, ci la care Politehnica s-a asociat. Este un demers al unor companii, cercetători israelieni, care au venit în România ca urmare a faptului că o parte dintre ei sunt și cercetători români și ca urmare a faptului că Politehnica este unul dintre validatorii cei mai importanți ai datelor, pentru că asta am făcut în această perioadă, au avut cercetători de la noi care să valideze datele. În acest parteneriat vom lansa proiectul, nu este un proiect al Politehnicii, vreau să fiu onest”, a mai afirmat rectorul Universității Politehnice.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending