Rețele sociale

ECONOMIE

Florin Georgescu (prim-viceguvernator BNR): Raportul asupra stabilității financiare al BNR nu evidențiază riscuri severe

A doua ediție din acest an a Raportului asupra stabilității financiare al BNR nu evidențiază riscuri de natură severă, care să afecteze stabilitatea financiară, a declarat astăzi prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu.

Radio CECCAR FM

A doua ediție din acest an a Raportului asupra stabilității financiare al BNR nu evidențiază riscuri de natură severă, care să afecteze stabilitatea financiară, a declarat astăzi prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, citat de Mediafax. El a adăugat că raportul evidențiază un nivel în creștere al unor riscuri, pe fondul manifestărilor internaționale, evidențiind în special tensionarea dezechilibrelor interne, în special pe fondul creșterii deficitelor gemene.

Raportul evidențiază o sporire a riscurilor legate de tensionarea echilibrelor macroeconomice interne și de reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, în timp ce riscul pentru cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar rămâne la același nivel.

Un risc sistemic moderat, dar în creștere este structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, a spus viceguvernatorul BNR.

Un risc sistemic redus, care se menține la același nivel cu cel din vară este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare este riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice, în condițiile în care deficitul bugetar pentru primele zece luni a fost 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6 puncte procentuale față de perioada similară a anului trecut, iar deficitul bugetar cash este estimat la 4,43% pentru finalul anului. „Aceste evoluții constituie o abatere semnificativă de la traiectoria necesară pentru a atinge obiectul structural pe termen mediu de 1% din PIB, cât și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar”, a spus Florin Georgescu. Creșterea cheltuielilor cu asistența socială, estimate că vor ajunge la 14,3% din PIB la finalul anului 2022, comparativ cu 10,7% din PIB în 2019 este un alt element perturbator.

Un alt element de risc este tensionarea pieței muncii, care se va manifesta și în perioada următoare, provenind din disponibilitatea redusă a forței de muncă, decalajul între pregătirea ofertei de personal și cererea angajatorilor, rata mare de inactivitate din rândul tinerilor, precum și din disparitățile la nivel regional.

Raportul evidențiază că România a înregistrat îmbunătățiri privind productivitatea muncii, însă majorarea costurilor cu forța de muncă peste nivelul acesteia poate afecta negativ competitivitatea externă.

Un alt risc este de natură externă, respectiv reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, risc evidențiat de FMI și Banca Centrală Europeană.

Incertitudinea economică pe plan internațional este în creștere, iar riscurile pe termen mediu se mențin la un nivel însemnat. În zona euro, decelerarea activității economice s-a produs pe fondul diminuării exporturilor și investițiilor, reflectând încetiniri mai ample decât cele anticipate în Germania și Italia, țări care reprezintă principalii parteneri comerciali ai României.

Riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar s-a manifestat, dar se remarcă o ușoară atenuare, arată documentul BNR, care invocă OUG 114/2018 și OUG 19/2019, cadrul normativ privind darea în plată, precum și alte inițiative legislative supuse dezbaterilor parlamentare, dar care au fost declarate neconstituționale.

Un risc este și faptul că România se împrumută la cele mai ridicate randamente din regiune, iar nevoia de finanțare a crescut față de anul anterior. Randamentul titlurilor emise de România cu maturitate de 5 ani a fost în medie de 4%, în timp ce randamentul titlurilor emise de Ungaria a fost 1% iar al celor poloneze de 1,7%.

Necesarul de finanțare a statului este estimat că va crește cu 28% la finele lui 2019, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Calitatea portofoliului de credite bancare acordate firmelor se situează, pentru prima dată, sub pragul de alertă al Autorității Bancare Europene.

Pentru perioada următoare este așteptată o creștere a probabilității de rerambursare atât în cazul populației, cât și al companiilor nefinanciare. În cazul împrumuturilor ipotecare se estimează o creștere cu 0,44 puncte procentuale în următorul an, iar proiecțiile pentru companii indică o majorare până la 4,5% a probabilității de nerambursare în septembrie 2020, comparativ cu 2,9% în prezent.

BNR mai remarcă și disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile din bilanțurile firmelor, în condițiile în care sumele cu întârzieri la plată reprezintă circa 9% din PIB, precum și nivelul scăzut al intermedierii financiare, aflată la cel mai redus nivel din UE (raportul credite bancare în PIB a fost 27% în septembrie 2019).

Problema demografică este o altă vulnerabilitate evidențiată de Banca Națională.

Un capitol special în document sunt riscurile legate de modificările climatice și implicațiile asupra stabilității financiare. BNR apreciază că riscul financiar are potențialul de a crea vulnerabilități pe termen mediu și lung la adresa sistemului financiar și economiei reale, companiile locale ce activează în domenii cu emisii consistente de CO2 concentrând 45% din valoarea adăugată brută și 40% din numărul de salariați.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending