Rețele sociale

ECONOMIE

MFP: Deficitul bugetului general consolidat, 0,73% din PIB în primele două luni

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde lei (0,73% din PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Radio CECCAR FM

MFP: Deficitul bugetului general consolidat, 0,73% din PIB în primele două luni

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde lei (0,73% din PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Comparativ cu deficitul înregistrat în perioada similară a anului trecut, deficitul pe primele două luni ale anului 2020 este explicat în principal de majorarea rambursărilor de TVA cu 0,73 miliarde lei (3,22 miliarde lei la 29 februarie 2020, comparativ cu 2,49 miliarde lei la 28 februarie 2019), respectiv creșterea cheltuielilor de investiții cu aproximativ 1,63 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic în sumă de 1,29 miliarde lei”, precizează MFP, într-un comunicat.

I. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 51,28 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 9,8% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Acest rezultat reflectă în principal avansul semnificativ al veniturilor bugetare din luna februarie (13,6% an/an). În structură, cele mai importante categorii de venituri – impozitul pe salarii, TVA, accize la produse energetice, contribuții de asigurări – au cunoscut o accelerare semnificativă în luna februarie.

Exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o creștere marginală (0,1 puncte procentuale).

Încasările din impozitul pe venit  au înregistrat 4,24 miliarde lei în primele două luni ale anului curent și prezintă o creștere de 16,2% față de perioada similară a anului trecut. În structură, evoluția încasărilor din impozitul pe salarii în intervalul ianuarie – februarie (10,1%, an/an) reflectă dinamica fondului de salarii din economie din perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020 (10,2%, reprezentând ritmul de creștere a câștigul salarial mediu brut de 9,3% și a numărului mediu de salariați de 0,8% an/an). Totodată, se remarcă o accelerare a încasărilor lunare din impozitul pe salarii, de la 5% la finele anului trecut, la 8%, respectiv 13% în primele două luni a.c., deși avansul câștigului salarial mediu brut a încetinit constant în ultimele luni. „În plus, comparativ cu perioada similară a anului trecut, scutirea de la plata impozitului pe venit a salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe a generat un impact negativ asupra ritmului încasărilor din luna ianuarie 2020”, menționează MFP.

În ceea ce privește celelalte categorii ale impozitului pe venit, creșteri semnificative au înregistrat veniturile din dividende (38,3%) și veniturile din pensii (42,8%), în condițiile majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2019.

Contribuțiile de asigurăriau înregistrat 19,56 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, cu 11,2% peste nivelul consemnat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluției impozitului pe salarii, contribuțiile sociale au înregistrat o accelerare de la 8,5% în decembrie 2019 la 10,0% în ianuarie 2020, respectiv 12,5% în luna februarie 2020 (an/an). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contribuțiile sociale au fost influențate negativ (i) în luna ianuarie 2020 de scutirea salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și de reducerea contribuției asiguratorii în muncă datorate (potrivit OUG nr 114/2018); (ii) în luna februarie 2020 ca urmare a modificării bazei de calcul a CAS și CASS datorată pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial (impact negativ de circa 82 milioane lei).

Încasările din TVA au însumat 11,52 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 6,7% față cele înregistrate în perioada similară a anului 2019.

În perioada analizată se constată o dinamică în creștere a veniturilor brute din TVA exclusiv restituiri, de 11,4%, an/an (12,2% în luna februarie), în linie cu dinamica bazei macroeconomice relevante – cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie, de 11% (an/an). De asemenea, restituirile din TVA au fost cu 29,4% mai mari față de cele înregistrate anul trecut (3,2 miliarde lei în perioada ianuarie – februarie 2020, față de 2,5 miliarde lei în același interval din 2019).

Veniturile din accize au însumat 5,03 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, și prezintă un avans de 11,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor  au însumat 0,72 miliarde lei, în creștere cu 24,6% comparativ cu primele două luni ale anului 2019. Evoluția acestor încasări a fost susținută de avansul de 45,4% al veniturilor din taxele pe jocurile de noroc.

Veniturile nefiscale au totalizat 3,74 miliarde lei în primele două luni ale anului, în creștere cu 9,4% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica a fost susținută de evoluția veniturilor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (21,6% an/an) și a veniturilor din dobânzi (154,3%, an/an). Dinamica pozitivă a acestor venituri a fost atenuată de vărsămintele din veniturile nete ale BNR efectuate în luna februarie 2020, în scădere cu 34,5% față de cele efectuate în luna februarie 2019.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 2,4 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 2,7% față de perioada similară a anului trecut.

II. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 59,58 miliarde lei (5,2% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale de la 4,9% din PIB în 2019 la 5,2% din PIB în 2020.

Cheltuielile de personal au însumat 17,32 miliarde lei, în creștere cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizația de hrană,  atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate din 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la 1,5%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 7,47 miliarde lei, în creștere cu 13,9% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul bugetelor locale, precum și la bugetul  fondului național unic de sănătate.  Această creștere este determinată de valori mai mari ale deconturilor din sectorul sănătate pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,18 miliarde lei în creștere cu 16,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, este inclusă devansarea sumei de 1,4 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poșta Română.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 1.994,3 milioane lei,  de peste 2,5 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată, în principal, de subvențiile din sectorul agricol, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.

Cheltuielile cu alte transferuri au înregistrat 3,1 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte cheltuieli, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile, au însumat 0,86 miliarde lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii) au fost de 2,79 miliarde lei, cu 8,7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 3,2 miliarde lei, fiind de peste două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending