Rețele sociale

ECONOMIE

MFP: Proiect de HG pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în consultare publică

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat luni, 30 martie a.c., pe site-ul instituției, spre consultare, un proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG nr. 479/2003.

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat luni, 30 martie a.c., pe site-ul instituției, spre consultare, un proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG nr. 479/2003.

După cum se știe, în prezent regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat de prevederile OUG nr. 28/1999 și de Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999, aprobate prin HG nr. 479/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Elaborarea actualului proiect de hotărâre supus consultării publice a fost impusă de modificările aduse actelor normative respective.  

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, acesta vizează, în principal, următoarele aspecte:A fost stabilită configurația, precum și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, în vederea testării și avizării acestora de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, astfel:

● au fost definite ca fiind dispozitive identificabile ca structură și program de aplicație, care includ o placă fiscală ce conține un modul fiscal, controlat de un program de control, înglobarea constructivă a dispozitivului de imprimare, afișajul client și operator nefiind obligatorie, și dispun de interfețe prin care se asigură:

  • cooperarea cu unitatea de control a automatului comercial, nesupravegheat în care este integrat,
  • controlul conexiunilor perifericelor de plată atașate acestuia,
  • cooperarea cu un sistem de calcul de tip calculator sau cu un dispozitiv de tip telefon inteligent, tabletă, precum și altele asemenea, ce dispun de un program de aplicație identificabil ce permite modificarea, programarea, executarea comenzilor din regimul de raportare, completarea și citirea bazei de date proprie modulului fiscal, precum și executarea operațiunilor de service printr-un set limitat de comenzi.

● au fost stabilite funcțiile interzise specifice pentru aceste dispozitive:

  • funcționarea în condițiile deconectării perifericelor de plată atașate acestora, precum și în lipsa comunicației între modulul fiscal și perifericele de plată,
  • intrarea în modul de programare fără memorarea, în prealabil, a raportului fiscal de închidere zilnică,
  • vânzarea produsului fără memorarea operațiunii în jurnalul electronic.

● au fost stabilite situații noi în care aceste aparate de marcat – electronice fiscale se blochează automat, astfel:

  • în situația deconectării modulului criptografic,
  • atunci când modulul fiscal nu comunică cu unitatea de control a automatului comercial sau dacă, după 24 de ore de la deschiderea zilei echipamentul permite efectuarea de vânzări fără memorarea automată a ultimului raport Z (specifică aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în automatele comerciale).

● a fost stabilită posibilitatea ca aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamentele nesupravegheate de tipul automatelor comerciale să fie alimentate cu energie electrică de joasă tensiune, direct din automate.

Sunt definite echipamentele nesupravegheate ca fiind dispozitive de tipul automatelor comerciale prin intermediul cărora se comercializează cu amănuntul produse alimentare și/sau nealimentare, după caz, de tipul dulciurilor, băuturilor reci și calde, sandvișurilor, chipsurilor, cărților, țigaretelor, precum și altele asemenea.În vederea corelării dispozițiilor HG nr. 479/2003, cu cele ale OUG nr. 28/1999, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 136/2019, se prevede că:

● utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale nu le sunt opozabile următoarele obligații:

  • tipărirea documentelor fiscale și nefiscale (de exemplu: bonuri fiscale, rapoarte fiscale de închidere zilnică, rapoarte nefiscale X, rapoarte cu inițializările dispozitivului de memorare a jurnalului electronic, rapoarte cu modificările înregistrărilor antetului bonului fiscal), în situația în care aceste aparate de marcat nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare și afișajul client. În această situație se precizează, însă, faptul că documentele fiscale se memorează în jurnalul electronic, 
  • deținerea registrului special, precum și emiterea de chitanțe în perioada defectării casei de marcat, întrucât automatele comerciale nu sunt deservite de personal, iar în momentul în care aparatul de marcat nu funcționează, plata nu mai este posibilă și, pe cale de consecință, nici vânzarea de produse,
  • păstrarea bonului fiscal care se afla în curs de emitere în momentul întreruperii curentului electric, împreună cu raportul fiscal de închidere zilnică.

● aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, supuse comisiei pentru autorizare, trebuie să îndeplinească anumite condiții, ținând seama de caracteristicile tehnice specifice doar acestor dispozitive.

Sunt introduse dispoziții care vizează clarificarea termenului în care utilizatorii au obligația să completeze registrul special, în situația defectării unui aparat de marcat electronic fiscal. Astfel, se prevede că înregistarea operațiunilor efectuate pe perioada nefuncționării casei de marcat poate fi făcută imediat după realizarea acestora sau cel mai târziu la sfârșitul zilei de lucru, în funcție de specificul activității desfășurate.

Se precizează că interdicția de comercializare de către distribuitorii autorizați, a aparatelor de marcat electronice fiscale, fără programul de aplicație identificabil specificat în autorizația eliberată de comisie, precum și instalarea acestora cu un alt program de aplicație decât cel avizat, este aplicabilă și în cazul aparatelor de marcat integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede.

Se precizează că în echipamentele nesupravegheate de tipul automatelor comerciale pot fi instalate exclusiv aparatele de marcat dedicate, întrucât doar în cazul acestor dispozitive au fost efectuate testări specifice care demonstrează că funcționează corect din punct de vedere fiscal după integrarea în automatul comercial.

Este  specificat faptul că ansamblul aparatului de marcat electronic fiscal supus comisiei pentru autorizare este format din aparatul de marcat electronic fiscal integrat în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, împreună cu programul de aplicație identificabil.Se introduc prevederi referitoare la modalitatea de sigilare a aparatelor de marcat nou definite.Astfel, se precizează că, în cazul acestor dispozitive:

● sigiliul se aplică pe șuruburile de prindere a părților componente ale carcasei aparatului sau terminalului, astfel încât să nu se permită dezasamblarea aparatului și accesul la componentele acestuia în urma sigilării,

● sigiliul se aplică și pe conectorul interfețelor ce fac sau pot face legătura cu unitatea de control a automatului comercial, respectiv cu perifericele de plată, sigilarea conectorilor realizându-se cu etichete autoadezive, rezistente la căldură și îngheț, care se autodistrug la dezlipire,

● eticheta autoadezivă reprezintă sigiliul de identificare a tehnicianului de service și se personalizează cu codul de identificare a acestuia.

Se reglementează posibilitatea ca sigiliul de identificare a tehnicianului de service, sub formă de etichetă autoadezivă, specific sigilării aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în echipamente nesupravegheate, să fie confecționat la orice operator economic producător de astfel de etichete, dar numai în baza unei comenzi avizate de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Pentru întărirea disciplinei financiare în acest domeniu este introdusă obligația de a aplica o etichetă, la loc vizibil, în interiorul automatului comercial, din care să rezulte că respectivul automat este fiscalizat. Această etichetă se procură de distribuitorii autorizați și se aplică de către tehnicianul de service al unității de service acreditate, care instalează aparatul de marcat electronic fiscal.

Având în vedere necesitatea finalizării cu celeritate a procesului de înlocuire a aparatelor de marcat cu rolă jurnal (aparate vechi) cu cele dotate cu jurnal electronic (aparate noi), se reglementează posibilitatea fiscalizării aparatelor de marcat, nu doar la utilizator, ci și la distribuitor sau unitatea acreditată pentru service, după caz, în baza solicitării scrise a utilizatorului.Sunt clarificate informațiile privind locul de instalare, care se înscriu în antetul bonului fiscal, în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale utilizate de operatorii de transport rutier care efectuează transport de persoane prin servicii regulate în transportul rutier național, instalate pe mijlocul de transport, precum și în cazul celor care sunt integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, ținând cont de următoarele situații care pot să apară în practică:

●  înlocuirea autovehiculelor titulare pe traseu (în cazul defecțiunilor tehnice), precum și utilizarea unor autovehicule suplimentare atunci când se înregistrează un flux mai mare de călători,

●  mobilitatea automatului comercial în care este integrat aparatul de marcat electronic fiscal, precum și faptul că, în foarte multe situații, locul de amplasare a acestuia nu este înregistrat ca punct de lucru al societății.Astfel, în cazul acestor aparate de marcat, se precizează că prin adresa de la locul de instalare a aparatului se întelege adresa sediului social al utilizatorului.

Se precizează faptul că, în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate, la programarea antetului bonului fiscal se înscrie și seria de fabricație a automatului  comercial.

Sunt completate dispozițiile referitoare la funcțiile interzise caselor de marcat. Astfel, se precizează că, după efectuarea operațiunii de fiscalizare a aparatului de marcat electronic fiscal, modificarea codului de identificare fiscală a utilizatorului, fără înlocuirea prealabilă a memoriei fiscale și a jurnalului electronic, nu este posibilă.

Pentru debirocratizarea procesului de depunere la ANAF a documentelor încheiate de tehnicienii de service se prevede că informațiile despre operațiunile efectuate de aceștia se  înregistrează electronic, în registru, și nu în format hârtie ca în prezent, conform unei proceduri aprobate prin ordin al președintelui ANAF.

Sunt introduse dispoziții privind necesitatea conectării programului identificabil avizat împreună cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate stațiilor de comercializare a carburanților, cu pompele de distribuție de carburanți, astfel încât să fie permisă monitorizarea mișcării produselor energetice și determinarea în orice moment a cantităților intrate, ieșite, precum și a stocurilor, pe fiecare tip de produs energetic și furnizor. Această clarificare, are în vedere corelarea dispozițiilor din domeniul aparatelor de marcat cu prevederile legale în vigoare referitoare la activitatea de comercializare în sistem angro sau en détail a produselor energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili (OPANAF nr. 3.236/2018).

În vederea aplicării unitare, la nivelul unităților teritoriale ale ANAF, a dispozițiilor care permit organului fiscal să solicite la fiscalizarea unui aparat de marcat electronic fiscal și a altor documente, în afara celor expres prevăzute la nivelul HG nr. 479/2003, se precizează că o listă exhaustivă se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Sunt introduse dispoziții cu rol clarificator în ceea ce privește regimul aplicabil sigiliului de identificare a tehnicianului de service, în cazul retragerii înregistrării acestuia.

Se precizează că în situația constatării defectării modulului criptografic instalat, precum și în alte cazuri care necesită înlocuirea acestuia, utilizatorul are obligația să notifice distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, după caz, iar distribuitorul autorizat are obligația de a înlocui modulul criptografic și de a emite un nou certificat digital, în termen de maximum 7 zile lucrătoare, de la data notificării.

Se specifică faptul că operatorii economici care solicită autorizație de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale și care au externalizat activitatea financiar-contabilă nu pot fi autorizați în situația în care societatea care prestează serviciile de contabilitate sau reprezentantul legal al acesteia înregistrează fapte în cazierul fiscal.

Sunt completate prevederile legale referitoare la situațiile în care nu se acordă autorizație de distribuție. Astfel, se precizează că nu se acordă autorizație de distribuție, în cazul în care împotriva persoanelor pentru care se solicită certificatul de cazier judiciar, potrivit normelor metodologice, s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru infracțiuni de evaziune fiscală sau infracțiuni privind regimul vamal.

Se clarifică faptul că în cazul reorganizării, potrivit legii, a unui distribuitor autorizat, drepturile și obligațiile care îi revin acestuia în baza autorizației de distribuție pot fi transmise către o altă societate, fără a fi necesară autorizarea, numai dacă aceasta deține la rândul său calitatea de distribuitor autorizat. Totodată, se precizează că în situația în care societatea existentă sau care ia naștere în urma reorganizării nu deține calitatea de distribuitor autorizat, aceasta trebuie să parcurgă procedura de autorizare, putând însă să utilizeze avizul tehnic favorabil obținut de distribuitorul autorizat care se reorganizează, acest document pastrându-și valabilitatea.

Sunt abrogate prevederile legale referitoare la procedura de avizare tehnică a modelelor de case de marcat cu rolă jurnal (aparate vechi) întrucât în prezent ICI București avizează tehnic exclusiv aparate de marcat cu jurnal electronic.

Inițiatorii proiectului consideră că impactul macroeconomic al actului normativ va fi pozitiv și se va manifesta, pe de o parte, prin creșterea nivelului de fiscalizare și, pe de altă parte, prin asigurarea unei îmbunătățiri a execuției veniturilor bugetare. De asemenea, spun reprezentanții MFP, „proiectul de act normativ va determina creșterea gradului de încredere a populației în corecta utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale de către operatorii economici și în colectarea corectă de către organele fiscale a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat”.

Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, Nota de fundamentare și Anexa pot fi consultate pe site-ul MFP, la secțiunea Transparență decizională.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending