Rețele sociale

ECONOMIE

Raport: Piața investițiilor în imobiliare a scăzut cu 41% în România, în 2019

Piața de investiții în imobiliare din România a scăzut, în 2019, cu 41% față de anul anterior, până la un volum total de 608,85 milioane euro.

Radio CECCAR FM

Piața de investiții în imobiliare din România a scăzut, în 2019, cu 41% față de anul anterior, până la un volum total de 608,85 milioane euro, arată datele celui mai recent raport de piață realizat de Crosspoint Real Estate, informează Agerpres. La nivelul anului trecut, investitorii români au fost cei mai activi cumpărători, cu o cotă de 35% din volumul total al investițiilor, urmați de investitorii sud-africani și americani, cu o cotă de 19%, respectiv 18%. Până în prezent, în 2020, tranzacțiile cele mai mari au fost realizate de investitori sud-africani și europeni consacrați, cu actori naționali încă prezenți, deși achiziționează produse mai mici.

Potrivit sursei citate, randamentele investiționale în România sunt în jur de 7% sau mai mari în toate sectoarele pieței, printre cele mai mari din Europa. Astfel, în această marjă, randamentul investițiilor în clădiri de birouri și spații comerciale variază între 6,75% – 7%, în timp ce randamentul pentru spații industriale este de aproximativ 8%. Totodată, ratele de capitalizare s-au menținut la același nivel și în primele trei luni din 2020.

În ceea ce privește piața de investiții, anul 2019 a înregistrat un volum total de 608,85 milioane euro, în scădere cu 41% față de nivelul din 2018. „Scăderea semnificativă a volumului este, parțial, efect al faptului că o serie de tranzacții majore inițiate la sfârșitul anului 2019 ar urma să se finalizeze în prima jumătate a anului 2020. Din cauza complexității proceselor de achiziție și a imposibilității de a prevedea impactul evenimentelor recente asupra tuturor sectoarelor economiei, este posibil ca finalizarea unor tranzacții să se prelungească pe un termen mai lung”, se precizează în raport.

Pe de altă parte, cu un volum total de aproximativ 120 milioane euro, în primul trimestru din acest an, piața românească de investiții a avut un debut de an similar cu cel din 2019, când volumul tranzacțiilor a fost de 117,5 milioane de euro. „În 2019, similar cu anii precedenți, sectorul de birouri a continuat să domine piața investițiilor, atât în București, cât și în orașele regionale. Un aspect interesant observat în 2019 este faptul că piețele regionale au atras o pondere importantă din investițiile în clădiri de birouri (32%), semn că orașe precum Cluj-Napoca se transformă în alternative competitive pentru capitală. Tendința pare să continue și în 2020, cu sectorul de birouri având o cotă de peste 65% în valoarea tranzacțiilor, în timp ce marii jucători de pe piața industrială și-au continuat planurile de expansiune în două tranzacții cu o valoare cumulată de peste 40 milioane euro”, susțin specialiștii.

În 2019, volumul închirierilor de spații de birouri a fost de 377.000 mp, cu 5% mai mare decât în 2018, cele mai căutate zone de către companii fiind vest/centru-vest, cu o pondere de peste 25% în totalul tranzacțiilor de închiriere.

La nivelul Capitalei, închirierile de spații de birouri au totalizat 55.000 mp, în primul trimestru din 2020, în scădere de aproape 50%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

„Peste 288.000 mp de spații noi de birouri au fost livrate în 2019, stocul total de birouri din București a ajuns acum la 3,19 milioane mp, iar pentru 2020 au fost anunțate 13 noi proiecte, ceea ce ar adăuga 257.000 mp la stocul actual. Având în vedere evenimentele recente, livrările ar putea fi întârziate sau amânate până când mediul economic se va stabiliza și va favoriza redresarea pieței”, relevă analiza de piață.

„În ceea ce privește piața industrială, în 2019 au fost livrați peste 500.000 mp de spații industriale noi, ceea ce constituie o creștere impresionantă, de 13% față de nivelurile anterioare. Bucureștiul continuă să fie cea mai mare piață, în timp ce zonele din vest și nord-vest reprezintă 40% din stocul total. În T1 2020 s-au livrat peste 80.000 mp de spații industriale, majoritatea în București. Cererea de spații industriale a fost în continuare concentrată în zona capitalei, deși cu un volum al închirierilor mai scăzut față de 2018, de puțin peste 455.000 mp. Un posibil factor care a influențat scăderea cererii ar putea fi mutarea companiilor în unități construite pe cont propriu, un altul fiind relocările așteptate pentru 2020, cauzate de expirarea contractelor de închiriere. Închirierile de spații industriale în T1 2020 au totalizat aproximativ 67.000 mp, cu o distribuire a cererii de 60%-40% între București și partea de vest a României”, susțin consultanții imobiliari.

Pe segmentul de piață al terenurilor, raportul evidențiază faptul că majoritatea achizițiilor a fost înregistrată pentru dezvoltări de tip comercial (în principal retail), în special pe piețele regionale și secundare, în timp ce Bucureștiul a continuat să atragă investitori pe segmentul rezidențial.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending