Rețele sociale

ECONOMIE

MFP: Deficitul bugetar, 1,67% din PIB în primele trei luni

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB),

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Creșterea deficitului bugetar aferent primului trimestru al anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în luna martie ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada stării de urgență (7,7 miliarde lei) și de restituirile suplimentare de TVA de 3,17 miliarde lei pentru susținerea lichidității în sectorul privat. De asemenea, pe partea de cheltuieli, creșterea cheltuielilor de investiții cu aproximativ 1,0 miliard lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic în sumă de aproximativ 1,0 miliard lei au contribuit la majorarea deficitului”, precizează MFP.

1. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 72,23 miliarde lei în primele 3 luni ale anului 2020, în scădere cu 3,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând în principal contracția încasărilor bugetare în luna martie (-25,1% an/an) ca urmare a facilităților fiscale acordate pentru susținerea economiei în contextul instituirii stării de urgență. Astfel, dacă valoarea totală a obligațiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 miliarde lei, în creștere cu 8,5% față de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 miliarde lei.

Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 6,0 miliarde lei în primul trimestru al anului curent, cu 8,5% mai mari față de perioada similară a anului trecut. Această majorare a fost susținută de creșterea numărului de salariați cu 0,7% și a câștigului mediu brut la nivelul economiei cu 9,2% în perioada decembrie-februarie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent în condițiile majorării salariului minim brut de la 2.080 lei la 2.230 lei. În ceea ce privește încasările din impozitul pe salarii, după avansul pozitiv însemnat din lunile ianuarie-februarie (10% an/an) și în contextul accelerării dinamicii fondului de salarii (la 9,4% an/an în luna februarie 2020), luna martie prezintă o scădere a acestor încasări (-9% an/an), ca urmare a implementării măsurilor fiscale aferente perioadei de urgență.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 27,31 miliarde lei în primele 3 luni ale anului, cu 2% peste nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2019. Similar evoluției veniturilor din impozitul pe venit, dinamica pozitivă a veniturilor din contribuții sociale a fost influențată de majorarea salariului minim garantat în plată și de evoluția acelorași indicatori macroeconomici relevanți. Totuși, încasările din contribuții sociale în luna martie au fost cu 1,7 miliarde lei mai reduse decât obligațiile fiscale declarate de către contribuabili. De asemenea, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contribuțiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și de prorogarea termenului de plată a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 2,86 miliarde lei în primul trimestru al anului curent, în scădere cu 32,0% (-1,35 miliarde lei) față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Această evoluție negativă este explicată de amânarea achitării unor obligații fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020).

Încasările din TVA au totalizat 12,29 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2020, în scădere cu 19,4% față cele înregistrate în perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a diminuării semnificative a încasărilor nete în luna martie (-82,5%). Deși baza macroeconomică relevantă – cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie – a înregistrat o dinamică de 12,2%, încasările nete au fost influențate de accelerarea rambursărilor de TVA care au atins un nivel record în luna martie (restituiri suplimentare de 3,2 miliarde lei comparativ cu primul trimestrul din 2019) și de măsurile fiscale adoptate pe durata stării de urgență.

Veniturile din accize au însumat 7,42 miliarde lei în primele 3 luni ale anului 2020 și prezintă un avans de 8,67% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Veniturile din accize pentru produse energetice au accelerat în primul trimestru al anului cu 2,2% an/an, în condițiile în care nivelul accizei pentru carburanți a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 15,3% (an/an), susținut de majorarea nivelului accizei la țigarete cu 4,2%. În luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel așteptată în contextul instituirii stării de urgență. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,68 miliarde lei, în creștere cu 28,18% comparativ cu primele 3 luni ale anului 2019, în principal ca urmare a încasărilor din taxele pentru prelungirea unor licențe a frecvențelor radio (HG nr. 226/2020).

Veniturile nefiscale au înregistrat 5,50 miliarde lei în perioada analizată, în creștere cu 12,86% față de încasările din aceeași perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna martie.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 3,9 miliarde lei în primele trei luni ale anului, în creștere cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 90,30 miliarde lei (8,3% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 12,7% față de aceeași lună a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o majorare cu 0,8 puncte procentuale de la 7,6% din PIB în 2019 la 8,3% din PIB în 2020.

Cheltuielile de personal au totalizat 26,22 miliarde lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se în majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și în majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,4% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 12,19 miliarde lei, în creștere cu 17,4% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale și al instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, majorări determinate în special de plăți suplimentare realizate pentru prevenirea și combaterea pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 14% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 32,77 miliarde lei, în creștere cu 17,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția acestor cheltuieli a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, decontările indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale pe primul trimestrul al acestui an sunt de două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, în luna martie decontându-se 401,7 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 2.621,2 milioane lei,  de peste 1,6 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată, în principal, de subvențiile din sectorul agricol acordate în lunile anterioare, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.

Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile, acestea au însumat 1,34 miliarde lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,55 miliarde lei, cu 8,1% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 5,85 miliarde lei, cu 20,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în luna martie, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 154,7 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending