ECONOMIE
Proiectul de rectificare a bugetului de stat pe anul 2020
Creșterea economică pentru anul în curs este estimată la -3,8%; ▪ câștigul salarial mediu brut este proiectat la 5.114 lei/lună; ▪ deficitul bugetului general consolidat este estimat la 8,6% din PIB; ▪ valoarea punctului de pensie va fi majorată, de la 1 septembrie 2020, cu 14%
Creșterea economică pentru anul în curs este estimată la -3,8%; ▪ câștigul salarial mediu brut este proiectat la 5.114 lei/lună; ▪ deficitul bugetului general consolidat este estimat la 8,6% din PIB; ▪ valoarea punctului de pensie va fi majorată, de la 1 septembrie 2020, cu 14%
Ministerul Finanțelor Publice a publicat, pe site-ul instituției, Proiectul de Ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, care urmează să fie aprobat în această seară în ședința de Guvern.
Potrivit Notei de fundamentare, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 573,0 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 18.139,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 17.566,1 milioane lei.
1. Modificarea veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2020:
a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 289,4 milioane lei.
Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: ▪ Impozit pe profit: -526,3 milioane lei; ▪ Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -179,9 milioane lei; ▪ Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: -333,2 milioane lei; ▪ Impozite și taxe pe proprietate: -154,6 milioane lei; ▪ Taxa pe valoarea adăugată: -7.309,5 milioane lei; ▪ Accize: +160,0 milioane lei; ▪ Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -225,2 milioane lei; ▪ Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -386,9 milioane lei. De asemenea, s-a avut în vedere menținerea estimărilor din OUG nr.50/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM: +2.500 milioane lei; ▪ Alte impozite și taxe fiscale: -45,8 milioane lei; ▪ Contribuții de asigurări sociale: -56,8 milioane lei; ▪ Venituri nefiscale: -377,7 milioane lei; ▪ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +7.927,5 milioane lei.
Diminuarea veniturilor bugetului de stat este, în principal, efect al revizuirii negative a prognozei indicatorilor macroeconomici pe anul 2020, dar și al modificărilor legislative cu impact negativ asupra încasărilor bugetare.
Creșterea economică pentru anul 2020 este estimată la -3,8%, revizuită de la -1,9% în scenariul precedent. Evoluții nefavorabile se regăsesc și pe piața muncii, unde numărul mediu de salariați se așteaptă să ajungă la 5,070 milioane persoane, de la 5,087 milioane persoane, iar câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este proiectat la 5.114 lei/lună, de la 5.212 lei/lună.
Suplimentar, ca urmare a posibilității amânării de la plată a unor obligații fiscale conform prevederilor OUG nr.29/2020 cu modificările și completările ulterioare, conform analizei ANAF, la nivelul economiei, până la sfârșitul anului 2020, pot fi recuperate 7 miliarde lei de la agenții economici (0,9 miliarde lei impozit pe profit și impozit pe venitul microîntreprinderilor, 0,4 miliarde lei impozit pe venit, 2,9 miliarde lei TVA, 0,2 miliarde lei accize, 2,6 miliarde lei contribuții bugetele de asigurări sociale).
Suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 1.104,1 milioane lei care se va aloca, pe județe și pe municipiul București, în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30 iunie 2020 creează premisele unor încasări suplimentare la nivelul TVA și al contribuțiilor sociale.
b) Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 24.416,8 milioane lei.
Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: ▪ Cheltuielile de personal se majorează cu 1.028,1 milioane lei; ▪ Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 325,9 milioane lei; ▪ Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 1.697,5 milioane lei; ▪ Subvențiile cresc cu 50,3 milioane lei; ▪ Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 1.656,7 milioane lei; ▪ Alte transferuri se majorează cu 690,5 milioane lei; ▪ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 217,0 milioane lei; ▪ Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 1.905,6 milioane lei; ▪ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 8.245,7 milioane lei; ▪ Alte cheltuieli se majorează cu 1.026,7 milioane lei; ▪ Fondurile de rezervă se majorează cu 2.000,0 milioane lei; ▪ Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se majorează cu 331,0 milioane lei; ▪ Cheltuielile de capital cresc cu 485,5 milioane lei; ▪ Împrumuturile acordate cresc cu 4.670,1 milioane lei.
Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel (suplimentare credite bugetare):
♦ Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +14.046,1 milioane lei, din care: 1.700 milioane lei Dobânzi, 2.000 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 550 milioane lei reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene, 5.061 milioane lei asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și 4.670,1 milioane lei fonduri de la bugetul de stat puse la dispoziția Eximbank pentru implementarea schemelor de ajutor de stat și minimis;
♦ Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri: +4.371,1 milioane lei credite de angajament și +1.540,0 milioane lei credite bugetare, per sold. Se propun sume suplimentare pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID (+4.340,18 milioane lei credite de angajament și +1.446,72 milioane lei credite bugetare) și pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (129,1 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-25 milioane lei) și bunuri și servicii (-10 milioane lei);
♦ Ministerul Sănătății: +3.114,3 milioane lei per sold, în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+2.984,8 milioane lei) și pentru susținerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 și acordarea stimulentului de risc (+219,1 milioane lei);
♦ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2.995,4 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară a 3,0 milioane lei pentru plata sumelor stabilite prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile; 64,3 milioane lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli; 740,8 milioane lei pentru activitatea de reproducție la speciile suine și păsări, precum și pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații; 2.187,3 milioane lei pentru efectuarea, începând cu data de 15.10.2020 a plăților în avans pentru campania 2020, în procent de până la 85%, a măsurilor de agromediu și climă finanțate din FEADR în cadrul PNDR2014-2020;
♦ Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +1.014,6 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (1.000 milioane lei), pentru instituțiile publice finanțate parțial din venituri proprii (+17 milioane lei), pentru plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile judecătorești (+4,6 milioane lei), pentru derularea Programului „Construcții locuințe pentru tineri destinate închirierii” (+10 milioane lei) și pentru cheltuieli de personal (+4 milioane lei). S-au identificat economii la titlul 40 „Subvenții” (-21 milioane lei);
♦ Ministerul Afacerilor Interne: +1.264,8 milioane lei, per sold, din care: 864,8 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfășurării alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 578/2020, cheltuieli de personal +500 milioane lei pentru plata drepturilor salariale stabilite în conformitate cu legislația în vigoare, pensii militare și drepturi de asistență socială +300,0 milioane lei. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-400 milioane lei);
♦ Ministerul Fondurilor Europene: +1.186,4 milioane lei credite de angajament și +198,2 milioane lei credite bugetare, per sold. Se propune alocarea suplimentară a +1.188,2 milioane lei credite de angajament și +200 milioane lei credite bugetare pentru Programul Național de digitalizarea IMM-urilor, proiecte pilot în cercetare și supracontractarea Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, precum și +0,7 milioane lei pentru reîntregirea conturilor de disponibil în euro aferente memorandumurilor de finanțare PHARE și ISPA. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-2,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-0,2 milioane lei);
♦ Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor: +814,7 milioane lei, per sold. Se propun asigurarea de sume suplimentare pentru întreținerea infrastructurii rutiere, precum și pentru instituțiile publice finanțate parțial din venituri proprii aflate în subordine (+250 milioane lei), pentru finanțarea obiectivelor de investiții de transport ale agenților economici cu capital de stat finanțate integral de la bugetul de stat (+150 milioane lei), pentru finalizarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente perioadei de programare 2007-2013 (+217 milioane lei), pentru decontarea facilităților de care beneficiază diferite categorii sociale (+60 milioane lei), pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului (+130 milioane lei), pentru plata ratelor aferente creditelor externe (+21,2 milioane lei), pentru plata unor hotărâri judecătorești definitive (+4,56 milioane lei) precum și pentru asigurarea subvențiilor la operatorii de sub autoritate (+7,0 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-3 milioane lei), bunuri și servicii (-0,95 milioane lei), dobânzi (-2,47 milioane lei) precum și la active nefinanciare (-18,63 milioane lei);
♦ Ministerul Finanțelor Publice: +483,5 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare (+490,6 milioane lei), pentru dotări IT necesare pentru desfășurarea activității în regim de muncă la domiciliu, cu acces securizat în sistemul informatic (+14,5 milioane lei) și pentru contribuția la majorarea de capital al BIRD, AIIB, BEI (+41,2 milioane lei). S-au identificat economii la titlurile „Cheltuieli de personal” (-53,6 milioane lei), „Alte transferuri” (-1,9 milioane lei) și „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-7,5 milioane lei);
♦ Ministerul Educației și Cercetării: +551,4 milioane lei, per sold, reprezentând majorarea creditelor de angajament destinate, în principal, achiziționării de echipamente electronice pentru elevii și cadrele didactice pentru a putea participa la activitățile de e-learning, precum și pentru lucrări de execuție și proiectare pentru un număr de 59 grădinițe.
Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea cheltuielilor din venituri proprii cu suma de +370,50 milioane lei asigurată prin majorarea veniturilor cu suma de +229,72 milioane lei și reglementarea utilizării disponibilităților din anii anteriori în limita sumei de +140,78 milioane lei;
♦ Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei; Se propune în principal asigurarea suplimentară a sumei de 14,2 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.578/2020, precum și a sumei de 197,6 milioane lei pentru acordarea subvențiilor de la bugetul de stat aferente finanțării activității partidelor politice și pentru rambursarea, în condițiile legii a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de competitorii electorali;
♦ Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +147,4 milioane lei,per sold, în principal pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane și pentru plata medicilor veterinari concesionari în cadrul programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale;
♦ Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei per sold; se propune în principal majorarea sumelor pentru culte; în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” și titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”;
♦ Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +116,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea sumelor necesare finalizării programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (+13,3 milioane lei), plății despăgubirilor civile urmare dosarelor de executare stabilite de instanțele de judecată (+128 milioane lei). În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în sumă de -24,7 milioane lei la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”;
♦ Ministerul Justiției: +71,6 milioane lei, per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+200 milioane lei) și pentru finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (+14,1 milioane lei). În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-142,5 milioane lei);
♦ Serviciul de Telecomunicații Speciale: +64,5 milioane lei per sold, din care: 60,4 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfășurării alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 578/2020, cheltuieli de personal +15,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale stabilite în conformitate cu legislația în vigoare, cheltuieli de capital 29,4 milioane lei pentru infrastructura de comunicații. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-50 milioane lei);
♦ Ministerul Muncii și Protecției Sociale: -1.942,3 milioane lei per sold astfel: ▪ suplimentarea cu +1.500 milioane lei a fondurilor destinate plății unor drepturi de asistență socială (în principal alocația de stat pentru copii, indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, drepturi acordate persoanelor cu handicap); ▪ majorarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de +2.978,6 milioane lei și diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu -6.395,9 milioane lei în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii; ▪ diminuarea cheltuielilor de personal cu 15 milioane lei și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile cu 10 milioane lei, urmare analizei gradului de execuție și necesarului de finanțare până la finalul anului.
2. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2020 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 3.055,1 milioane lei, astfel:
▪ sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor cu suma de 349,6 milioane lei se majorează astfel:
– 149,4 milioane lei destinată finanțării sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap;
– 160,3 milioane lei sume rezervate care se repartizează pe județe prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru finanțarea Programului pentru școli al României în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2020-2021;
– 39,7 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special;
– 0,143 milioane lei destinată finanțării cheltuielilor căminelor pentru persoane vârstnice, pentru județul Giurgiu;
▪ se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și municipiului București cu suma de 1.227,3 milioane lei, astfel:
–1.033,8 milioane lei sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– 36,7 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului București, respectiv pentru: sistemul de protecție a copilului și pentru centrele publice pentru persoane adulte cu handicap;
– 15,7 milioane lei sume rezervate, care se repartizează pe sectoare ale municipiului București prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru finanțarea Programului pentru școli al României în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2020-2021;
-107,1 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul de masă, respectiv învățământul de masă sau special în cazul sectoarelor municipiului București, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017, în baza datelor transmise de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
– 42,7 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor determinate de acordarea unui suport alimentar, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2020 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat;
– 0,225 milioane lei, pentru finanțarea cheltuielilor Centrului de zi și Centrului de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Sf. Nicolae din localitatea Recea, județul Maramureș;
– 8,8 milioane lei se retrag din sumele alocate prin legea bugetului de stat pentru finanțarea drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările ulterioare, în baza datelor transmise de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
– 0,143 milioane lei se retrag din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor căminelor pentru persoane vârstnice, pentru județul Giurgiu;
▪ se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 1.401,3 milioane lei, din care:
– 284,8 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru compensarea scăderii încasărilor din impozitul pe venit astfel încât să se mențină o alocare de 0,83 mii lei/loc/an pentru comune, orașe, municipii și un buget minim de 1,5 milioane lei/an/comună și 4 milioane lei/oraș sau municipiu/an;
Urmare a solicitărilor formulate de structurile asociative în cadrul întâlnirilor avute, pentru municipii și orașe plafonul pentru un buget minim s-a majorat de la 1.500 mii lei/an la 4.000 mii lei/oraș sau municipiu/an, modificându-se astfel prevederile literelor a) și c) ale alin.(4) ale art.6 din Legea bugetului de stat pe anul 2020, nr.5/2020.
– 1.104,1 milioane lei în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30 iunie 2020 inclusiv, raportate potrivit legii;
– 0,6 milioane lei acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.27/1996, în completarea sumelor alocate inițial prin legea bugetului de stat;
– 11,77 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor determinate de achitarea debitelor restante la fondul de risc, pentru componenta ”termie”, aferente împrumutului extern contractat pentru realizarea Programului „Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava”, potrivit prevederilor art. XII alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, aprobată prin Legea nr. 240/2011, cu modificările ulterioare;
▪ se majorează cu suma de 76,9 milioane lei sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular și a celui confesional.
3. Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii se majorează la venituri cu suma de 786,6 milioane lei și la cheltuieli cu suma de 286,6 milioane lei înregistrându-se un excedent de 500,0 milioane lei.
4. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de +2.415,0 milioane lei și la cheltuieli cu suma de +2.415,0 milioane lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare pentru asigurarea plății medicamentelor, serviciilor medicale, creșterilor salariale acordate pentru personalul din unitățile sanitare, indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale și a stimulentului de risc pentru personalul din sistemul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19.
Subvenția de echilibrare alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este în sumă de +2.984,8 milioane lei (+2.152,1 milioane lei pentru finanțarea sistemului de asigurări de sănătate și +832,7 milioane lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate).
5. În contextul actual, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor, prin intermediul garanțiilor de stat și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei. În acest context, se impune majorarea plafonului de garanții de stat cu 14 miliarde lei pentru următoarele programe: Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, Programul IMM FACTOR& SCONT – Produs de garantare a creditului comercial, schema de ajutor de stat aprobată de către Comisia Europeană în baza Deciziei C (2020) 4565 final, sub formă de garanții în numele și contul statului ce vor fi acordate prin intermediul Eximbank S.A., garanții companii din sectorul aviației precum și garanții în cadrul Programului de susținere a accesului companiilor la creditul comercial gestionat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
6. Prin proiectul de act normativ se suplimentează creditele de angajament și bugetare rezultate din nevoia de asigurare a sumelor pentru plățile de dobânzi și a ratelor de capital aferente datoriei publice în creștere comparativ cu limitele aprobate la începutul anului 2020 ca urmare a creșterii deficitului bugetar aprobat prin OUG nr.50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și implicit a necesarului de finanțare, coroborat cu evoluția în creștere a randamentelor titlurilor de stat și evoluția cursului de schimb.
Totodată, MFP menționează impactul măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, asupra economiei României și implicit asupra deficitului și a creșterii necesităților de finanțare coroborat cu efortul financiar pentru măsuri guvernamentale de susținere a economiei pentru diminuarea impactului Covid-19.
Se menționează că pentru acoperirea scadențelor plăților de dobânzi până la sfârșitul lunii octombrie a.c. este necesară suplimentarea prevederilor bugetare cu cel puțin 1.700.000 mii lei la Capitolul 55.01 „Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi”, titlul 30 „Dobânzi”.
7. Cu privire la serviciile de consultanță juridică necesare implementării de acorduri-cadru de tip ISDA Master Derivative Agreement (elaborare, negociere, încheiere) și realizarea de tranzacții cu instrumente financiare derivate, respectiv pentru swap pe rata dobânzii, swap valutar și swap pe valute încrucișate, Ministerul Finanțelor Publice a demarat o procedură de achiziții în vederea semnării unui acord cadru pe 3 ani cu valoare estimată de aproximativ 1.000 mii lei, valoarea contractului subsecvent ce se preconizează a se semna în anul 2020, fiind de aproximativ 563 mii lei, conform referat de necesitate nr.605.040/16.07.2020.
8. Ca urmare a aprobării de către Comisia Europeană a schemei cadru de ajutor de stat sub formă de credite cu dobândă subvenționată și garanții la credite în contextul pandemiei COVID-19 pentru ajutorarea companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în baza Deciziei C (2020) 4565 final se propune pentru Măsura A, constând în acordarea de garanții în numele și în contul statului – un buget de 2 miliarde lei, pentru Măsura B, constând în acordarea de finanțări cu dobândă subvenționată, în numele și în contul statului – un buget de 2 miliarde lei, pentru Măsura C constând în acordarea de produse cu componentă de minimis – un buget de 2 miliarde lei, cu posibilitate de suplimentare a bugetului aferent măsurilor de sprijin A, B și C cu până la 2 miliarde lei în limita bugetului total de 8 miliarde lei.
Potrivit prevederilor art. 12, pct 19 din OUG nr. 127/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA. administrarea fondurilor prevăzute la art. 10 se face de EXIMBANK – S.A.. Sumele disponibile din fondurile prevăzute la art. 10 sunt puse la dispoziția EXIMBANK – S.A. ca surse atrase. Fondurile ce se pun la dispoziția EximBank se acordă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice-Acțiuni Generale, de la o poziție distinctă de la titlul „Împrumuturi”.
9. Pentru aplicarea prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, prin derogare de la prevederile art.30 alin.(2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art.5 din Legea nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se alocă sume pentru transferuri din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și pentru finanțarea unor cheltuieli aferente obligațiilor de plată care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat, precum și cele aferente implementării măsurilor de combatere și prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul COVID-19.
10. Prin proiectul de act normativ se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite.
11. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naționale (cash) crește de la 73,4 miliarde lei la 91,0 miliarde lei acesta reprezentând 8,6% din PIB.
12. Modificare acte normative și stabilire măsuri bugetare
Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei.
De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, să se aplice de la 1 septembrie 2021.
Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei).
***
Construcția rectificării bugetare are în vedere anularea sumelor blocate în proporție de 10% din bugetul aprobat conform prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituții în primul semestru al anului.
Pentru ca proiectul de act normativ să poată fi aprobat este necesară derogarea de la prevederile art.12 alin.(1) lit. a)-d), art.17 alin.(2), art.24 și art.26 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată și ale art.2, art.3 alin.(1), (4), (5), (6) și (7) din Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020 nr.238/2019:
▪ plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de -75.279,9 milioane lei;
▪ plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de -8,6%;
▪ plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de 10,6%;
▪ pentru anul 2020 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 391.344,3 milioane lei, pentru bugetul de stat este de 225.253,5 milioane lei, pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 84.311,2 milioane lei, pentru bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 44.597,0 milioane lei, pentru bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de 34.009,9 milioane lei și pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat 5.805,5 milioane lei;
▪ plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -90.996,8 milioane lei, al bugetului de stat este de -99.936,7 milioane lei, al bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este zero și al bugetului instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de +2.261,8 milioane lei;
▪ pentru anul 2020, plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat este de 111.811,6 milioane lei, pentru bugetul de stat este de 58.336,4 milioane lei și pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ teritoriale este de 33.899,5 milioane lei;
▪ plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2020, este de 44% din produsul intern brut;
▪ plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 32.000 milioane lei.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 2 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil