ECONOMIE
Șapte tipuri de malware care pot compromite echipamentele
Codurile informatice malware reprezintă una dintre cele mai frecvente amenințări cu care se confruntă zilnic utilizatorii internetului. Cu toate acestea, unii dintre ei nu cunosc mecanismul prin care astfel de secvențe de cod malițioase pot să infecteze sistemele.
Blogul din România al producătorului de soluţii de securitate Eset prezintă unele dintre cele mai comune metode și tactici folosite de atacatori pentru a păcăli utilizatorii să descarce secvențe malware pe sistemele utilizate de aceștia, pentru a compromite datele și securitatea echipamentelor.
E-mailuri de tip phishing și spam
Deși obiectivul principal al e-mailurilor de phishing este sustragerea informațiilor sensibile, precum datele de acces (nume de utilizator și parolă) la diverse servicii, codul de verificare a cardului (ultimele trei cifre de pe partea din spate a cardului de plată), codul PIN sau alte informații de identificare personală (PII), impersonând un contact sau o instituție de încredere, acestea pot conține deopotrivă atașamente sau linkuri care duc la infectarea dispozitivului dvs. cu malware.
„Este de aceea recomandat să nu parcurgeți niciodată superficial e-mailurile, ci să le citiți cu atenție. De cele mai multe ori veți remarca semne care vă indică relativ ușor că aveți de-a face cu o înșelătorie. Vă puteți uita după greșeli de ortografie, evocarea unui sentiment de urgență, solicitarea de informații personale sau un expeditor cu o adresă de e-mail ce provine dintr-un domeniu suspect”, arată Eset.
Site-uri web frauduloase
Pentru a înșela victimele să descarce aplicații rău intenționate, infractorii cibernetici aleg să falsifice site-urile web ale unor mărci sau organizații renumite. Aceștia creează replici, pagini web frauduloase ce impersonează entități reale, iar numele de domeniu este făcut să semene cât mai mult, cu unele diferențe subtile ce pot fi, totuși, remarcate, cum ar fi adăugarea unei litere/simbol sau chiar a unui cuvânt întreg. Aceste site-uri web sunt portițe către descărcarea nedorită de cod malware, prin care se încerca ademenirea victimelor, pentru a da click pe link-uri care vor descărca în cele din urmă aplicațiile malware pe dispozitivele lor.
Eset: Pentru a evita ca dispozitivul dvs. să fie infectat cu programe malware după vizitarea unui astfel de site web, căutați întotdeauna domeniul oficial introducându-l într-un motor de căutare sau tastându-l manual în bara de adrese. Este demn de menționat că o soluție de securitate adecvată vă va proteja, de asemenea, de majoritatea amenințărilor și vă va împiedica, de asemenea, să accesați site-uri web rău intenționate.
Unități flash USB
Dispozitivele de stocare externe sunt o formă populară de stocare și de transfer de fișiere; cu toate acestea, ele prezintă o serie de riscuri. De exemplu, rău voitorii se folosesc adesea de strategii de inginerie socială care mizează pe unității USB „pierdute”, pentru a înșela victimele să conecteze unități USB compromise la computerele lor. Odată ce unitatea afectată este conectată și deschisă, dispozitivul dvs. poate fi infestat cu un keylogger sau ransomware.
„Alternativ, dacă nu sunteți prudent când folosiți diverse unități USB, computerul dvs. poate fi infectat prin contaminare încrucișată. Pentru a atenua șansele de a vă contamina PC-ul, ar trebui să utilizați o soluție de securitate a sistemelor fiabilă și actualizată la zi, care va scana orice dispozitiv extern conectat la computer și vă va avertiza dacă acesta prezintă un conținut suspect”, conform Eset.
Partajare P2P și torentele
În timp ce, de-a lungul anilor, partajarea peer-to-peer și torentele și-au câștigat reputația ca fiind mediul ideal pentru descărcarea ilegală de software, jocuri și conținut media, acestea au fost folosite de atacatori ca o modalitate ușoară de diseminare a software-ului open-source și de artiști pentru a-și populariza muzica. Ambele medii au fost exploatate însă de hackerii black hat care injectează fișierele partajate cu cod rău intenționat. Cel mai recent, cercetătorii ESET au descoperit criminali cibernetici care utilizau în mod abuziv protocolul BitTorrent și rețeaua Tor pentru a răspândi KryptoCibule, un cryptostealer de tip multitasking.
Eset: Pentru a minimiza riscurile de a vă fi compromise dispozitivele, ar trebui să utilizați o rețea privată virtuală (VPN) de încredere pentru a vă cripta traficul și a-l proteja de ochii curioși. De asemenea, ar trebui să utilizați o soluție de securitate actualizată care vă poate proteja de majoritatea amenințărilor, inclusiv a virușilor sau a programelor malware care ar putea face parte din fișierele pe care încercați să le descărcați de pe torrent sau din alte surse.
Aplicații software compromise
Deși s-ar putea să nu aibă aceeași frecvența de apariție ca alte metode descrise, nu este exclus să vă intersectați cu astfel de programe software compromise. Un exemplu bun ar fi cazul CCleaner. În cazul acestor atacuri, hackerii black hat injectează malware-ul direct în aplicație, care, odată deschisă de utilizatori, este răspândită mai departe.
Pentru că CCleaner este o aplicație de încredere, niciun utilizator nu s-ar fi gândit să o verifice atent. Cu toate acestea, ar trebui să aveți grijă atunci când descărcați orice tip de software, chiar și în cazul celor în care aveți încredere. O soluție de securitate fiabilă este oricând un ajutor în plus, este de asemenea recomandat să actualizați în mod regulat aplicațiile, să implementați patch-urile de securitate, tratând orice vulnerabilități sau lacune găsite în aplicațiile afectate.
Adware
Unele site-uri web sunt adesea pline de diverse reclame care apar de fiecare dată când dați click pe orice secțiune a paginii web sau pot chiar apărea de fiecare dată când accesați anumite site-uri web. În timp ce scopul acestor anunțuri este de a genera în general venituri pentru aceste site-uri, unele dintre ele sunt legate de diferite tipuri de programe malware și, dând click pe aceste anunțuri sau secvențe adware, îl puteți descărca involuntar pe dispozitivul dvs. Unele reclame folosesc chiar mesaje menite să stârnească panica, prin care utilizatorii sunt anunțați că dispozitivul lor a fost compromis și că numai soluția lor îl poate curăța, lucru care bineînțeles că nu este real.
O cantitate considerabilă de adware poate fi evitată utilizând extensii de încredere care blochează anunțurile pe browserul dvs. atunci când vizitați diverse site-uri. Un alt lucru pe care îl puteți face este să evitați cu totul să accesați site-urile web suspecte care utilizează astfel de reclame.
Aplicații false
Ultima categorie din această listă se referă la aplicațiile mobile false. Aceste aplicații impersonează de regulă aplicații legitime, în încercarea de a păcăli utilizatorii să le descarce pe dispozitivele lor. Acestea pot lua forma oricărei aplicații, prezentându-se ca instrumente fitness, aplicații pentru criptomonede sau chiar aplicații dedicate COVID-19. În realitate, utilizatorii nu beneficiază de serviciile anunțate, iar dispozitivele sunt infestate cu diverse tipuri de malware, cum ar fi ransomware, spyware sau keyloggers.
„Pentru a evita descărcarea unor astfel de aplicații, ar trebui să vă orientați către aplicațiile oferite de dezvoltatorii de încredere, cu o experiență și recenzii verificabile. De asemenea, menținerea dispozitivelor actualizate la zi vă poate ajuta să rămâneți protejat de diverse amenințări ce ar putea încerca să exploateze vulnerabilități prezente în versiunile mai vechi de aplicații și sisteme de operare”, transmite Eset.
Deși lista strategiilor folosite de infractorii cibernetici pentru a ataca utilizatorii de pe internet este amplă și poate să crească oricând (hackerii black hat continuă să vină cu noi tactici rău intenționate constant), există modalități prin care vă puteți păstra datele și dispozitivele protejate. Aceste amenințări pot fi contracarate prin respectarea unor practici esențiale de securitate cibernetică, care includ utilizarea de soluții de securitate de încredere și menținerea sistemelor actualizate la zi, informează Mediafax.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
ECONOMIEacum 2 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 3 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente