Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat în transparență decizională, modificarea și completarea OUG nr.41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, măsurile propuse vor consolida mediul concurențial corect și vor diminua concurența neloială „generată de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la îndeplinirea sarcinilor fiscale”. Astfel, pentru a se asigura instrumentele necesare atingerii scopului urmărit prin implementarea sistemului RO e-Transport, prin noul proiect au fost introduse prevederi prin care se creează posibilitatea utilizării de către organele de control ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor informații colectate/ deținute de companiile naționale și societăților naționale cu capital integral de stat.

„Având în vedere numeroasele solicitări ale operatorilor economici adresate Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală, atât în scris, cât și în cadrul întâlnirilor care au avut loc la sediul ministerului cu reprezentanții mediului de afaceri, care au fost impactați prin aplicarea sancțiunilor impuse pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de Sistemul RO e-Transport și care, consideră aceștia, sunt disproporționate în raport cu obiectivul combaterii fraudei în domeniul TVA, cu luarea în considerare a esenței normei legale care vizează caracterul ilicit al operațiunilor economice/trasabilitatea bunurilor cu risc fiscal, respectiv neînregistrarea/nedeclararea vădit ilegală a surselor de impozitare, chiar și fără codul unic de identificare (UIT), se impune asigurarea unui echilibru just între interesele în concurs, respectiv păstrarea proporționalității sancțiunilor în raport cu gravitatea faptei”, se menționează în Nota de fundamentare. În acest context, se propune ca, în cazul sancțiunilor aplicate în temeiul art. 13^1 alin. (2) din OUG nr. 41/2022, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), instituirea unui sistem gradual de aplicare a sancțiunii complementare a confiscării, respectiv confiscarea într-un procentaj de: ▪ 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la prima abatere; ▪ 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la cea de-a doua abatere; ▪ 100% în situația în care operatorul economic săvârșește trei contravenții.

Avându-se în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 14 alin.(1), constatarea și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Autorității Vamale Române, precum și de ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, pentru a asigura condițiile necesare unei corecte aplicări a dispozițiilor alin.(2), (5) și (6) ale art. 13^1 în forma propusă prin prezentul proiect de act normativ, au fost introdus prevederi cu privire la înființarea unui registru electronic la nivelul Centrului Național pentru Informații Financiare care să fie pus la dispoziția organelor de control.

De asemenea, se precizează faptul că procedura prin care persoanele împuternicite prevăzute la art. 14. alin. (1) accesează registrul se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Autorității Vamale Române și al ministrului Afacerilor Interne. De asemenea, avându-se în vedere consultările cu reprezentanții mediului de afaceri, cu privire la timpul necesar pentru a implementa și testa complet sistemele interne în conformitate cu cerințele RO e-Transport, precum și necesitatea adaptării sistemelor informatice și a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerințele de conformare care privesc declararea transporturilor rutiere internaționale de bunuri, pentru a nu afecta activitatea acestora, se propune ca aplicarea dispozițiilor art. 13^1 alin.(1) lit. e) și alin.(3) din OUG nr. 41/2022, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 13 ^ 1 alin.(1) lit.e) din aceeași ordonanță de urgență să se suspende până la data de 31 decembrie 2024. Pentru faptele prevăzute la art. 13 ^1alin.(1) lit.c) din OUG nr. 41/2022 dispozițiile art. 13^1 alin.(3) din același act normativ se aplică în continuare în mod corespunzător.

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Hotărâre publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Amendamentele propuse au în vedere Titlul II „Impozitul pe profit”, Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale”

În ceea ce privește Titlul II „Impozitul pe profit”, MF reamintește, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr. 296/2023 au fost introduse noi reguli privind impozitul pe profit, potrivit art. 18^1, pentru contribuabilii care în anul precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, situație în care aceștia datorează impozit minim pe cifra de afaceri. Pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, unele organizații profesionale și ale mediului de afaceri au solicitat clarificarea mai multor elemente în vederea asigurării unei corecte interpretări, cu referință la: ▪ clarificarea veniturilor care sunt luate în calculul indicatorului venituri totale (VT), prin raportare la modul de înregistrare în evidența contabilă a acestora; ▪ calculul impozitului minim pe cifra de afaceri în cursul perioadei fiscale, în situația în care, în trimestrul precedent, fie se datorează impozitul pe profit, fie se datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri; ▪ determinarea valorii creditului fiscal extern care se ia în considerare pentru scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri, prin raportare la prevederile art. 39 din Codul fiscal; ▪ calculul impozitului minim la nivelul unui grup fiscal; ▪ identificarea contribuabililor care pot să scadă, la calculul impozitului minim, valoarea accizelor din veniturile totale; ▪ calculul sumei reprezentând sponsorizarea care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ prezentarea unor exemple de calcul al impozitului minim

Pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, prin proiectul de HG supus consultării publice se propun următoarele reguli/precizări: ▪ calculul indicatorului „venituri totale (VT)”, prevăzut la art. 18^1 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul că acesta însumează totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, după scăderea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Calculul se aplică și pentru indicatorul „venituri totale (VT)” prevăzut la art. 18^3 alin. (2) din Codul fiscal; ▪ pentru stabilirea valorii sponsorizărilor și/sau actelor de mecenat care se scad din impozitul minim pe cifra de afaceri, limitele sunt cele aplicate în stabilirea impozitului pe profit din aceeași perioadă de calcul; ▪ pentru stabilirea impozitului pe profit datorat trimestrial, din impozitul pe profit/minim pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal se scade atât impozitul pe profit datorat la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, cât și impozitul pe profit datorat, în funcție de ce impozit s-a datorat pentru perioada anterioară celei de calcul, după caz; ▪ contribuabilii care scad accizele sunt operatorii economici autorizați în domeniul activităților cu produse care intră sub incidența titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal; ▪ creditul fiscal extern care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri este cel determinat potrivit art. 39 din Codul fiscal; ▪ clarificarea faptului că impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri reprezintă impozit pe profit pentru aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri; ▪ pentru înțelegerea modului de determinare a impozitului minim pe cifra de afaceri sunt prezentate și exemple de calcul, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial/anual de declarare și plată a impozitului pe profit și pentru contribuabilii care aplică regulile de consolidare fiscală; ▪ clarificarea unor aspecte legate de activitățile realizate în baza obligațiilor care revin titularilor de licențe de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale care sunt incluse în sfera activităților de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale.

La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, prin modificările propuse se au în vedere următoarele: ● clarificarea condițiilor care trebuie îndeplinite, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de către o persoană juridică română cu asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, 25% sau mai puțin de 25% din valoarea/numărul titlurilor sale de participare sau al drepturilor de vot, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În acest caz se clarifică faptul că, persoana juridică română respectivă nu verifică condiția prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. h), legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme referitoare la calculul deținerii indirecte și sunt prezentate exemple de calcul pentru deținerile directe/indirecte ale unui acționar, în vederea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și alin. (1^1) din Codul fiscal; ● se propun norme clarificatoare pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, prin precizarea faptului că referirea la situațiile financiare anuale vizează doar persoana juridică română care nu a depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului N-2 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului acestuia, din perioada de existență a persoanei juridice române respective. De asemenea, se clarifică faptul că îndeplinirea, în cursul anului fiscal a condiției prevăzute de prevederile art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, se aplică prin referință la situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar N-1 și la termenul de depunere la organele fiscale competente, conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● se exemplifică persoanele juridice române care nu intră sub incidența sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit art. 47 alin. (3) din Codul fiscal, potrivit legilor specifice de organizare și funcționare care reglementează domeniile de activitate vizate; ● se propune clarificarea cazului persoanei juridice nou-înființate, în sensul precizării faptului că această persoană nu verifică, la data înregistrării în registrul comerțului, condiția prevăzută la 47 alin. (1) lit. h) și alin. (4) din Codul fiscal, legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme de clarificare pentru stabilirea bazei impozabile, asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) din Codul fiscal, care include totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad anumite categorii de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și la care se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal; ● se abrogă/se actualizează anumite norme care nu mai corespund actualelor prevederi ale titlului III din Codul fiscal, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Proiectul aflat în dezbatere publică urmează să amendeze și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice. Astfel, pentru a evita eventualele interpretări diferite, se propune introducerea unei prevederi la pct.30 din Normele metodologice, din care rezultă că într-un antrepozit fiscal de producție țigarete pot fi fabricate și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină.

A fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 1079 din 29 octombrie 2024, OPANAF nr. 6.580/2024 privind modificarea și completarea OPANAF nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal. Potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, acesta a fost promovat ca urmare a unor modificări legislative, precum și pentru clarificarea unor aspecte procedurale. Amendamentele au în vedere următoarele:

♦ Potrivit art.1 alin.(2) din OUG nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2010, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.1 din OUG nr.82/2023, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.107/2024, licența de organizare a jocurilor de noroc și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc se acordă doar societăților înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal   într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană, care au înregistrat un sediu permanent în România în conformitate cu dispozițiile art.8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. În acest context, a fost eliminat din formularul „Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România” (015), precum și din instrucțiunile de completare a acestuia, de la Secțiunea E „Date privind vectorul fiscal pentru alte impozite și taxe datorate”, rândul „2. Taxe datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc”.

♦ Totodată, potrivit art.LIII, pct.31 din OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, începând cu data de 1 ianuarie 2024, prevederile art.47 alin.(2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal potrivit cărora persoanele juridice române care desfășurau activități din domeniul HoReCa (cu anumite coduri CAEN) și au fost plătitoare de impozit specific până la data de 31 decembrie 2022 puteau opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 ianuarie 2023 au fost abrogate. Avându-se în vedere prevederile legale menționate, a fost necesară modificarea atât a formularului „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoanele juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică” (010) cât și a formularului „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale” (700), precum și a instrucțiunilor de completare a acestora, în sensul eliminării de la Secțiunea C „Date privind vectorul fiscal pentru impozitele directe datorate” a rândului „2.2. Activități care intră sub incidența prevederilor art.47 alin.(2) din Codul fiscal”, precum și a codurilor CAEN corespunzătoare activităților desfășurate de persoanele juridice române care au intrat sub incidența impozitului specific unor activități și care optau pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

♦ De asemenea, noul act normativ va asigura, pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, posibilitatea de transmitere prin mijloace electronice a solicitării de înregistrare fiscală a unei reprezentanțe, precum și declararea listei sediilor permanente și reprezentanțelor înregistrate fiscal, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi plătitoare de salarii și venituri asimilate salariilor și/sau a listei sediilor permanente și reprezentanțelor, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi plătitoare de salarii și venituri asimilate salariilor.

În acest sens a fost completat formularul „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale” (700), capitolul IV. „Alte date privind contribuabilul”,  după cum urmează:

▪ la rubrica 3 „Reprezentanță” completarea cu rânduri prin care să se furnizeze informații privind adresa din România a reprezentanței unui contribuabil nerezident care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente;

▪ după rubrica 3 s-au introdus două noi rubrici: Lista sediilor permanente și a reprezentanțelor înregistrate fiscal; Lista sediilor permanente neînregistrate fiscal.

♦ Potrivit art.41 alin.(1) din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit au obligația declarării trimestriale a impozitului datorat/plăților anticipate, prin depunerea formularului „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” (100). Definitivarea impozitului pe profit aferent unui an fiscal se efectuează, prin depunerea formularului „Declarație privind impozitul pe profit” (101).

Nu intră sub incidența prevederilor menționate contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare, perioadă considerată a fi un singur an fiscal, potrivit art.16 alin.(6) din Codul fiscal, și pentru care contribuabilii menționați au obligația să depună o singură declarație anuală de impozit pe profit (101) și să plătească impozitul pe profit aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent, potrivit art.41 alin.(16) din Codul fiscal.

Întrucât contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, nu au obligații declarative privind impozitul pe profit, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare, perioadă considerată a fi un singur an fiscal, prin OPANAF nr. 6.580/2024 au fost completate formularele „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoanele juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică” (010) și „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale” (700), precum și instrucțiunile de completare a acestora, la Secțiunea C „Date privind vectorul fiscal pentru impozitele directe datorate”, rândul 1.3 „Perioada fiscală” aferentă impozitului pe profit, cu un nou rând denumit „Dizolvare cu lichidare” în care se declară data începerii, respectiv data încheierii procedurii de dizolvare cu lichidare.