Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la reglementările privind schemele de garantare a depozitelor și FGDB

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Potrivit Expunerii de motive, printre modificările pe care inițiatorii își propun, prin acest proiect, să le aducă prevederilor Legii nr.311/2015, sunt următoarele:

♦ modificări în legătură cu resursele financiare ale FGDB:

▪ extinderea ariei de utilizare a resurselor financiare, respectiv clarificarea faptului că din resursele financiare ale FGDB se asigură nu doar rambursarea împrumuturilor contractate de FGDB, ci și acoperirea costurilor asociate acestora (comisioane, dobânzi etc.) (propunerea de modificare a art. 30);

▪ lărgirea sferei resurselor financiare ale FGDB prin includerea împrumuturilor cu caracter preventiv de la instituții financiare internaționale/instituții de credit, care pot fi contractate de FGDB cu garanția statului, anterior producerii vreuneia dintre situațiile care impun folosirea acestor resurse, în scopul întăririi capacității FGDB de a asigura un nivel adecvat de resurse financiare pentru plata compensațiilor sau pentru finanțarea măsurilor de rezoluție a instituțiilor de credit participante (propunerile de completare de la art.93 alin.(4) și de la art.114 lit.b1));

▪ instituirea posibilității ca BNR să acorde FGDB împrumuturi pe termen scurt prin operațiuni de tip repo pentru furnizarea de lichiditate, în condițiile prevăzute de reglementările băncii centrale pentru acest tip de tranzacții, având în vedere că în perioade de criză pot apărea disfuncționalități ce ar putea genera lipsă de adâncime a pieței secundare a titlurilor de stat care ar face foarte dificilă lichidizarea acestor active la nevoie (propunerea de completare de la art. 1221);

♦ extinderea ariei depozitelor acoperite ce beneficiază de protecție peste plafonul standard de acoperire (echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro) prin includerea a încă două categorii de depozite, menționate la art. 6 alin. (2) lit. b) din Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, respectiv cele rezultate ca urmare a căsătoriei sau divorțului, în vederea oferirii deponenților aflați în situațiile respective a unei protecții echivalente cu cea asigurată în alte state membre ale UE (propunerea de modificare a art. 62 alin. (1) lit. b));

♦ alinierea regimului aplicabil depozitelor pentru care se aplică un nivel al garantării peste plafonul standard de acoperire la recomandările Comisiei Europene și la practica celorlalte scheme de garantare a depozitelor privind identificarea și includerea acestora în calculul depozitelor acoperite doar după producerea evenimentului indisponibilizării depozitelor (propunerea de completare de la art. 65 alin. (41));

♦ amendarea unor prevederi a căror clarificare s-a dovedit necesară în perioada de aplicare a Legii nr. 311/2015, în sensul:

▪ renunțării la obligația de a fi întocmit un buget distinct pentru activitățile desfășurate de FGDB în calitate de (i) acționar la o instituție-punte sau la un vehicul de administrare a activelor, având în vedere faptul că veniturile generate de aceste activități sunt componente ale bugetelor de venituri și cheltuieli corespunzătoare calităților de schemă statutară de garantare a depozitelor și de administrator al fondului de rezoluție și în calitate de (ii) administrator temporaradministrator special sau lichidator, având în vedere că întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru aceste activități urmărește strict acoperirea costurilor de la instituțiile de credit la care FGDB deține aceste calități (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. c));

▪ realizării separării atribuțiilor de avizare de cele de aprobare la nivelul Consiliului de supraveghere al FGDB în legătură cu strategia privind investirea resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor, respectiv a resurselor financiare ale fondului de rezoluție bancară și eliminarea prevederilor care obligau Consiliul de supraveghere al FGDB să se implice în administrarea activității entității, situație care nu asigura respectarea principiilor unei bune guvernanțe  (propunerile de modificare a art. 98 alin. (2) lit. i) și j) și art.  98 alin. (3) lit. a) și c));

▪ reducerii frecvenței pentru întocmirea rapoartelor referitoare la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, prin înlocuirea termenului de raportare trimestrial cu cel semestrial, care asigură o relevanță superioară a informației  (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. l));

▪ introducerii obligației ca situațiile financiare anuale ale FGDB să fie aprobate de BNR, pentru consacrarea în lege a acestei practici existente la nivelul Consiliului de administrație al băncii centrale (propunerea de completare a art. 98 alin. (2) lit. m1));

♦ modificarea dispozițiilor privind desemnarea membrilor Comitetului director al FGDB pentru alinierea la principiile de bună guvernanță conform cărora propunerile de numire a membrilor unei structuri de conducere/administrare trebuie formulate și analizate la nivelul structurii ierarhice superioare; în acest sens s-a prevăzut ca propunerea de numire a membrilor Comitetului director să fie făcută de către Consiliul de supraveghere al FGDB (propunerea de modificare a art. 101 alin. (2) lit. a));

♦ asigurarea cadrului legal necesar funcționării FGDB în eventualitatea în care resursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare sunt insuficiente sau au fost epuizate. În acest sens, s-a prevăzut obligativitatea constituirii unui fond de rezervă, din profitul obținut din investirea resurselor schemei de garantare a depozitelor destinate plăților de compensații și din profitul aferent celorlalte activități desfășurate potrivit legii de FGDB, până la atingerea unui nivel care să asigure acoperirea cheltuielilor FGDB estimate pentru o perioadă de 5 ani. De asemenea, se prevede ca în acele situații excepționale în care resursele acumulate în fondul de rezervă nu ar fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB, să se poată completa sistemul de finanțare a cheltuielilor de funcționare ale FGDB cu o taxă specială percepută instituțiilor de credit, aprobată de BNR (propunerile de completare de la art. 98 alin. (2) lit. f1), art. 1111 și art. 1112).

În prezent, acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB se realizează, potrivit art. 111 din Legea nr. 311/2015, prin utilizarea exclusiv a veniturilor rezultate din investirea resurselor destinate plăților de compensații către deponenți și, respectiv, a resurselor fondului de rezoluție bancară pe care FGDB le administrează (și nu din contribuțiile anuale propriu-zise) ori a veniturilor rezultate din alte activități ale FGDB. Acest regim de acoperire a cheltuielilor este în acord cu Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, precum și cu Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care limitează strict posibilitatea utilizării resurselor financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor/ale fondului de rezoluție, potrivit obiectivelor pentru care au fost constituite cele două fonduri – plata de compensații către deponenți și, respectiv, finanțarea măsurilor de rezoluție.

Limitarea acoperirii cheltuielilor de funcționare doar la venituri din investirea resurselor prezintă riscul ca, atunci când, pe perioade semnificative, bonificațiile aferente investirii resurselor disponibile sunt foarte mici, inexistente sau chiar negative (din cauza excesului de lichiditate din piață ori când resursele schemei de garantare a depozitelor ori cele pe care aceasta le administrează se diminuează ca urmare a plăților de compensații sau finanțării unor măsuri de rezoluție), FGDB să nu mai dispună de sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în condițiile în care utilizarea resurselor disponibile în calitate de schemă de garantare a depozitelor sau de administrator al fondului de rezoluție este strict interzisă.

În acest context, propunerea de modificare a legii vizează două căi de acoperire a acestui risc: prima, care nu se bazează pe perceperea de contribuții de la instituții de credit ci pe posibilitatea de a utiliza profitul obținut (după acoperirea cheltuielilor de funcționare și deducerea cotei de constituire a fondului anual de participare la profit) în întregime sau, după caz, parțial, în situația în care acesta excedează sumelor cu care trebuie alimentat fondul de rezervă pentru atingerea limitei prevazute de lege) pentru a alimenta  fondul de rezervă destinat acoperirii cheltuielilor de funcționare ale FGDB estimate pentru 5 ani (diferența de profit care rămâne după atingerea nivelului stabilit pentru fondul de rezervă urmând să alimenteze, potrivit regulii generale, resursele disponibile), iar a doua, care intervine doar dacă fondul de rezervă nu a putut fi alimentat, în absența profitului, și care presupune perceperea unei taxe speciale de la instituțiile de credit membre.

♦ asigurarea condițiilor care să permită, în termenul de 5 zile prevăzut de Lege, pe de o parte Guvernului emiterea de garanții care să acopere în procent de 100% împrumuturile contractate de FGDB, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente, iar pe de altă parte MF să lanseze împrumuturi de stat dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, prin exceptare de la aplicarea art. 4 alin. (1) lit. d) și alin.(2) ale OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.109/2008, cu modificările și completările ulterioare (propunerea de modificare a art.119 alin.(1) și alin.(3)).

♦ instituirea posibilității ca FGDB să poată solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută, în situația în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat de FGDB depășește suma disponibilităților din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, luîndu-se în considerare și riscul valutar la stabilirea sumei împrumutului solicitat având în vedere faptul că FGDB are obligații de plată în moneda națională (propunerea de modificare a art.119 alin.(2) – (5));

♦ reglementarea elementelor legate de garantarea de către stat, în procent de 100%, a împrumuturilor cu caracter preventiv contractate de FGDB, inclusiv a dobânzilor și comisioanelor aferente, respectiv faptul că în cazul împrumuturilor cu caracter preventiv nu operează constrângerile legate de perioada de timp necesară pentru contractare/garantare, precum și a exceptării de la perceperea comisionului la fondul de risc prevăzut la art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică în cazul garanțiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de stat către FGDB; necesitatea acestei exceptări are în vedere și faptul că, potrivit prevederilor legale, fondul de risc este constituit la MF pentru situațiile în care garantații/subîmprumutații nu își onorează obligațiile prevăzute în acordurile încheiate cu acesta, însă FGDB poate solicita acordarea unor astfel de garanții/împrumuturi numai pentru o situație determinată de necesitatea îndeplinirii mandatului său de garantare a depozitelor conform prevederilor art.92 din Lege și de calitatea de persoană juridică de interes public a acestuia (propunerile de completare de la art.1191 și 1192).

Legislația actuală prevede contractarea de datorie publică guvernamentală prin emiterea de garanții de stat pentru finanțarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesități prioritare pentru economia românească situația prevăzută în acest proiect de act normativ nefiind încadrată în prevederile acestui articol, respectiv procedura nefiind aliniată specificului și urgenței situației în care FGDB solicită emiterea de garanții de stat.

„Menționăm că prin asigurarea resurselor financiare necesare de către Ministerul Finanțelor, FGDB respectă angajamentul de a pune la dispoziția deponenților garantați, prin intermediul instituțiilor de credit mandatate, sumele reprezentând compensații cuvenite în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. Includerea procentului de garantare de 100% din valoarea împrumutului, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente are în vedere posibilitatea obținerii rapide și la costuri rezonabile a fondurilor necesare FGDB pentru îndeplinirea obligațiilor legale”, menționează inițiatorii.

♦ modificări legate de plata contribuțiilor instituțiilor de credit:

▪ prelungirea termenului pe care FGDB îl are la dispoziție pentru a transmite instituțiilor de credit gradul de risc asociat, precum și valoarea contribuției anuale datorate (luna mai a anului de plată, față de luna februarie prevăzută de Lege) și, în mod corespunzător,

▪ decalarea termenului până la care instituțiile de credit sunt obligate să efectueze plata contribuțiilor (până cel târziu la data de 31 iulie a anului de plată, față de data de 30 aprilie prevăzută de Lege) ( propunerea de modificare a art. 117 alin. (1) și (3));

♦ modificări legate de plata compensației prin asigurarea flexibilității în ceea ce privește  utilizarea oricăror canale de plată, în contextul diminuării semnificative a termenului de punere la dispoziție a compensațiilor și a interesului scăzut al instituțiilor de credit de a participa la procesul de selecție în vederea mandatării ca agent de plată (propunerea de modificare a art. 120 și a art. 122 alin. (2), precum și completarea de la art. 98 alin. (2) lit. y)).

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending