ECONOMIE
Modificări la reglementările privind schemele de garantare a depozitelor și FGDB
Ministerul Finanțelor a lansat în consultare un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Potrivit Expunerii de motive, printre modificările pe care inițiatorii își propun, prin acest proiect, să le aducă prevederilor Legii nr.311/2015, sunt următoarele:
♦ modificări în legătură cu resursele financiare ale FGDB:
▪ extinderea ariei de utilizare a resurselor financiare, respectiv clarificarea faptului că din resursele financiare ale FGDB se asigură nu doar rambursarea împrumuturilor contractate de FGDB, ci și acoperirea costurilor asociate acestora (comisioane, dobânzi etc.) (propunerea de modificare a art. 30);
▪ lărgirea sferei resurselor financiare ale FGDB prin includerea împrumuturilor cu caracter preventiv de la instituții financiare internaționale/instituții de credit, care pot fi contractate de FGDB cu garanția statului, anterior producerii vreuneia dintre situațiile care impun folosirea acestor resurse, în scopul întăririi capacității FGDB de a asigura un nivel adecvat de resurse financiare pentru plata compensațiilor sau pentru finanțarea măsurilor de rezoluție a instituțiilor de credit participante (propunerile de completare de la art.93 alin.(4) și de la art.114 lit.b1));
▪ instituirea posibilității ca BNR să acorde FGDB împrumuturi pe termen scurt prin operațiuni de tip repo pentru furnizarea de lichiditate, în condițiile prevăzute de reglementările băncii centrale pentru acest tip de tranzacții, având în vedere că în perioade de criză pot apărea disfuncționalități ce ar putea genera lipsă de adâncime a pieței secundare a titlurilor de stat care ar face foarte dificilă lichidizarea acestor active la nevoie (propunerea de completare de la art. 1221);
♦ extinderea ariei depozitelor acoperite ce beneficiază de protecție peste plafonul standard de acoperire (echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro) prin includerea a încă două categorii de depozite, menționate la art. 6 alin. (2) lit. b) din Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, respectiv cele rezultate ca urmare a căsătoriei sau divorțului, în vederea oferirii deponenților aflați în situațiile respective a unei protecții echivalente cu cea asigurată în alte state membre ale UE (propunerea de modificare a art. 62 alin. (1) lit. b));
♦ alinierea regimului aplicabil depozitelor pentru care se aplică un nivel al garantării peste plafonul standard de acoperire la recomandările Comisiei Europene și la practica celorlalte scheme de garantare a depozitelor privind identificarea și includerea acestora în calculul depozitelor acoperite doar după producerea evenimentului indisponibilizării depozitelor (propunerea de completare de la art. 65 alin. (41));
♦ amendarea unor prevederi a căror clarificare s-a dovedit necesară în perioada de aplicare a Legii nr. 311/2015, în sensul:
▪ renunțării la obligația de a fi întocmit un buget distinct pentru activitățile desfășurate de FGDB în calitate de (i) acționar la o instituție-punte sau la un vehicul de administrare a activelor, având în vedere faptul că veniturile generate de aceste activități sunt componente ale bugetelor de venituri și cheltuieli corespunzătoare calităților de schemă statutară de garantare a depozitelor și de administrator al fondului de rezoluție și în calitate de (ii) administrator temporar, administrator special sau lichidator, având în vedere că întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru aceste activități urmărește strict acoperirea costurilor de la instituțiile de credit la care FGDB deține aceste calități (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. c));
▪ realizării separării atribuțiilor de avizare de cele de aprobare la nivelul Consiliului de supraveghere al FGDB în legătură cu strategia privind investirea resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor, respectiv a resurselor financiare ale fondului de rezoluție bancară și eliminarea prevederilor care obligau Consiliul de supraveghere al FGDB să se implice în administrarea activității entității, situație care nu asigura respectarea principiilor unei bune guvernanțe (propunerile de modificare a art. 98 alin. (2) lit. i) și j) și art. 98 alin. (3) lit. a) și c));
▪ reducerii frecvenței pentru întocmirea rapoartelor referitoare la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, prin înlocuirea termenului de raportare trimestrial cu cel semestrial, care asigură o relevanță superioară a informației (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. l));
▪ introducerii obligației ca situațiile financiare anuale ale FGDB să fie aprobate de BNR, pentru consacrarea în lege a acestei practici existente la nivelul Consiliului de administrație al băncii centrale (propunerea de completare a art. 98 alin. (2) lit. m1));
♦ modificarea dispozițiilor privind desemnarea membrilor Comitetului director al FGDB pentru alinierea la principiile de bună guvernanță conform cărora propunerile de numire a membrilor unei structuri de conducere/administrare trebuie formulate și analizate la nivelul structurii ierarhice superioare; în acest sens s-a prevăzut ca propunerea de numire a membrilor Comitetului director să fie făcută de către Consiliul de supraveghere al FGDB (propunerea de modificare a art. 101 alin. (2) lit. a));
♦ asigurarea cadrului legal necesar funcționării FGDB în eventualitatea în care resursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare sunt insuficiente sau au fost epuizate. În acest sens, s-a prevăzut obligativitatea constituirii unui fond de rezervă, din profitul obținut din investirea resurselor schemei de garantare a depozitelor destinate plăților de compensații și din profitul aferent celorlalte activități desfășurate potrivit legii de FGDB, până la atingerea unui nivel care să asigure acoperirea cheltuielilor FGDB estimate pentru o perioadă de 5 ani. De asemenea, se prevede ca în acele situații excepționale în care resursele acumulate în fondul de rezervă nu ar fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB, să se poată completa sistemul de finanțare a cheltuielilor de funcționare ale FGDB cu o taxă specială percepută instituțiilor de credit, aprobată de BNR (propunerile de completare de la art. 98 alin. (2) lit. f1), art. 1111 și art. 1112).
În prezent, acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB se realizează, potrivit art. 111 din Legea nr. 311/2015, prin utilizarea exclusiv a veniturilor rezultate din investirea resurselor destinate plăților de compensații către deponenți și, respectiv, a resurselor fondului de rezoluție bancară pe care FGDB le administrează (și nu din contribuțiile anuale propriu-zise) ori a veniturilor rezultate din alte activități ale FGDB. Acest regim de acoperire a cheltuielilor este în acord cu Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, precum și cu Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care limitează strict posibilitatea utilizării resurselor financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor/ale fondului de rezoluție, potrivit obiectivelor pentru care au fost constituite cele două fonduri – plata de compensații către deponenți și, respectiv, finanțarea măsurilor de rezoluție.
Limitarea acoperirii cheltuielilor de funcționare doar la venituri din investirea resurselor prezintă riscul ca, atunci când, pe perioade semnificative, bonificațiile aferente investirii resurselor disponibile sunt foarte mici, inexistente sau chiar negative (din cauza excesului de lichiditate din piață ori când resursele schemei de garantare a depozitelor ori cele pe care aceasta le administrează se diminuează ca urmare a plăților de compensații sau finanțării unor măsuri de rezoluție), FGDB să nu mai dispună de sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în condițiile în care utilizarea resurselor disponibile în calitate de schemă de garantare a depozitelor sau de administrator al fondului de rezoluție este strict interzisă.
În acest context, propunerea de modificare a legii vizează două căi de acoperire a acestui risc: prima, care nu se bazează pe perceperea de contribuții de la instituții de credit ci pe posibilitatea de a utiliza profitul obținut (după acoperirea cheltuielilor de funcționare și deducerea cotei de constituire a fondului anual de participare la profit) în întregime sau, după caz, parțial, în situația în care acesta excedează sumelor cu care trebuie alimentat fondul de rezervă pentru atingerea limitei prevazute de lege) pentru a alimenta fondul de rezervă destinat acoperirii cheltuielilor de funcționare ale FGDB estimate pentru 5 ani (diferența de profit care rămâne după atingerea nivelului stabilit pentru fondul de rezervă urmând să alimenteze, potrivit regulii generale, resursele disponibile), iar a doua, care intervine doar dacă fondul de rezervă nu a putut fi alimentat, în absența profitului, și care presupune perceperea unei taxe speciale de la instituțiile de credit membre.
♦ asigurarea condițiilor care să permită, în termenul de 5 zile prevăzut de Lege, pe de o parte Guvernului emiterea de garanții care să acopere în procent de 100% împrumuturile contractate de FGDB, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente, iar pe de altă parte MF să lanseze împrumuturi de stat dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, prin exceptare de la aplicarea art. 4 alin. (1) lit. d) și alin.(2) ale OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.109/2008, cu modificările și completările ulterioare (propunerea de modificare a art.119 alin.(1) și alin.(3)).
♦ instituirea posibilității ca FGDB să poată solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută, în situația în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat de FGDB depășește suma disponibilităților din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, luîndu-se în considerare și riscul valutar la stabilirea sumei împrumutului solicitat având în vedere faptul că FGDB are obligații de plată în moneda națională (propunerea de modificare a art.119 alin.(2) – (5));
♦ reglementarea elementelor legate de garantarea de către stat, în procent de 100%, a împrumuturilor cu caracter preventiv contractate de FGDB, inclusiv a dobânzilor și comisioanelor aferente, respectiv faptul că în cazul împrumuturilor cu caracter preventiv nu operează constrângerile legate de perioada de timp necesară pentru contractare/garantare, precum și a exceptării de la perceperea comisionului la fondul de risc prevăzut la art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică în cazul garanțiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de stat către FGDB; necesitatea acestei exceptări are în vedere și faptul că, potrivit prevederilor legale, fondul de risc este constituit la MF pentru situațiile în care garantații/subîmprumutații nu își onorează obligațiile prevăzute în acordurile încheiate cu acesta, însă FGDB poate solicita acordarea unor astfel de garanții/împrumuturi numai pentru o situație determinată de necesitatea îndeplinirii mandatului său de garantare a depozitelor conform prevederilor art.92 din Lege și de calitatea de persoană juridică de interes public a acestuia (propunerile de completare de la art.1191 și 1192).
Legislația actuală prevede contractarea de datorie publică guvernamentală prin emiterea de garanții de stat pentru finanțarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesități prioritare pentru economia românească situația prevăzută în acest proiect de act normativ nefiind încadrată în prevederile acestui articol, respectiv procedura nefiind aliniată specificului și urgenței situației în care FGDB solicită emiterea de garanții de stat.
„Menționăm că prin asigurarea resurselor financiare necesare de către Ministerul Finanțelor, FGDB respectă angajamentul de a pune la dispoziția deponenților garantați, prin intermediul instituțiilor de credit mandatate, sumele reprezentând compensații cuvenite în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. Includerea procentului de garantare de 100% din valoarea împrumutului, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente are în vedere posibilitatea obținerii rapide și la costuri rezonabile a fondurilor necesare FGDB pentru îndeplinirea obligațiilor legale”, menționează inițiatorii.
♦ modificări legate de plata contribuțiilor instituțiilor de credit:
▪ prelungirea termenului pe care FGDB îl are la dispoziție pentru a transmite instituțiilor de credit gradul de risc asociat, precum și valoarea contribuției anuale datorate (luna mai a anului de plată, față de luna februarie prevăzută de Lege) și, în mod corespunzător,
▪ decalarea termenului până la care instituțiile de credit sunt obligate să efectueze plata contribuțiilor (până cel târziu la data de 31 iulie a anului de plată, față de data de 30 aprilie prevăzută de Lege) ( propunerea de modificare a art. 117 alin. (1) și (3));
♦ modificări legate de plata compensației prin asigurarea flexibilității în ceea ce privește utilizarea oricăror canale de plată, în contextul diminuării semnificative a termenului de punere la dispoziție a compensațiilor și a interesului scăzut al instituțiilor de credit de a participa la procesul de selecție în vederea mandatării ca agent de plată (propunerea de modificare a art. 120 și a art. 122 alin. (2), precum și completarea de la art. 98 alin. (2) lit. y)).
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 2 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 3 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil