Rețele sociale

ECONOMIE

Deficit al bugetului general consolidat de 2,96% din PIB după primele șase luni

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 mld lei (2,96% din PIB) în scădere, față de deficitul de 45,17 mld lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, anunță Ministerul Finanțelor.

Radio CECCAR FM

Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 mld lei (13,34 mld lei, respectiv 1,17% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influențat de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada mar-mai – caracterizată preponderent de lockdown), redresarea indicatorilor economici, dar și de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA). Cele mai însemnate creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene, accize, respectiv impozit pe salarii și venit.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,29 mld lei în primul semestru 2021, consemnând o creștere de 16,9% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,4%), impozitul pe dividende (+28,0%), respectiv Declarația unică (+27,5%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie-mai în condițiile bazei reduse de anul trecut.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 62,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din mar-mai 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 mld lei în ian-iun 2021, în creștere cu 12,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 16,0% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,93 mld lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 41,5% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 mld lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în ian-iun 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă (în principal intervalul mar-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,53 mld lei în primul semestru 2021, în creștere cu 21,2% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete , respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință.

Veniturile nefiscale au însumat 13,06 mld lei în ian-iun 2021, înregistrând o creștere de 11,4% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,48 mld lei în primele șase luni ale anului 2021, în creștere cu 38,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 210,19 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Pe primele șase luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 mld lei.

Cheltuielile de personal au însumat 55,71 mld lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,27 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicați în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.520,62 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 27,47 mld lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 mld lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 75,25 mld lei în creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, s-au plătit pe măsuri active 1.377,97 mil lei, respectiv 571,59 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,45 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 268,5 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 44,97 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 302,46 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii iunie plățile au fost de 2.168,5 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,26 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,49 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 mld lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,35 mld lei, în creștere cu 32,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 mld lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 178,47 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, transmite Mediafax.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending