Rețele sociale

ECONOMIE

Erste Group estimează o creștere de 6,7% a economiei României în 2021

Specialiștii în cercetare macroeconomică ai grupului bancar Erste Group se așteaptă ca majoritatea economiilor din regiunea ECE să înregistreze, în 2021, o creștere peste media zonei euro (4,4%), în frunte fiind Ungaria (6,9%) și România (6,7%), arată un raport publicat de Erste Group Research, citat de Agerpres.

Radio CECCAR FM

În 2022, creșterea economică va încetini în CEE, dar, chiar și așa, România va înregistra al doilea cel mai puternic ritm de creștere din regiune, după Slovacia, 4,5% respectiv 4,8%.

„Economiile din Europa Centrală și de Est au performat bine în timpul crizei. Indicatorii arată clar acum o redresare economică mai dinamică chiar în estul Uniunii Europene decât în Europa de Vest. Sunt convins că Fondul de redresare al UE va oferi un impuls suplimentar creșterii economice în următorii ani. Desigur, rămâne de văzut cum va evolua pandemia”, a spus directorul Erste Group, Bernd Spalt.

Analiștii de la Erste Group estimează că pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar putea oferi un impuls suplimentar procesului actual de redresare, stimulând considerabil creșterea economică, mai cu seamă începând cu 2022. Aceste pachete implică fonduri pentru țările ECE reprezentând între 3,3% (Cehia) și 13,4% (România) din nivelul PIB al respectivelor țări la nivelul anului 2020.

Așteptările în ceea ce privește creșterea depind de utilizarea acestor fonduri. Estimările actuale sugerează că granturile pe care Fondul de redresare al UE le va furniza economiilor din ECE pot da un impuls suplimentar PIB-ului acestora în 2026 între 1,2% (Cehia) și 2,9% (România). Deoarece statele membre ale UE pun în aplicare planurile Fondului de redresare al UE în același timp, „efectele de propagare” transfrontaliere asigură o contribuție suplimentară la efectul pozitiv pe care fondurile le au per total asupra nivelurilor PIB-ului sau pot reprezenta chiar o parte semnificativă a acestui efect.

Analiștii Erste Group precizează că aceste prognoze nu iau încă în calcul contribuțiile pozitive suplimentare la performanța economică pe termen lung pe care le pot avea reformele structurale potențiale, în special în domeniile sustenabilității și digitalizării. O parte din resursele Fondului de redresare al UE sunt direct legate de condiții și rezultate de referință privind aceste domenii. Prin urmare, e de așteptat ca volumele mari de finanțare alocate acestor două domenii să fie intens solicitate, atrăgând și investiții private suplimentare și cofinanțare la nivel corporativ. În plus, reformele structurale creează premise pentru creșterea competitivității și productivității, oferind economiilor din regiune șansa de a genera mai multă valoare adăugată.

Perspectivele pozitive privind evoluția contextului macroeconomic din regiune oferă Erste Group motive de optimism. Grupul bancar se așteaptă ca la nivelul întregului an costurile de risc să nu depășească 30 de puncte de bază, creditarea netă să înregistreze o creștere de o singură cifră în zona de mijloc a intervalului, iar venitul operațional să crească în continuare. În pofida ratelor negative ale dobânzii din zona euro, banca se așteaptă la o ușoară creștere a venitului net din dobânzi, precum și la o creștere de o singură cifră în zona superioară a intervalului în cazul celei de-a doua componente importante a veniturilor, venitul net din taxe și comisioane. O influență pozitivă ar trebui să aibă în continuare administrarea de active, serviciile de brokeraj pe piața de capital, brokerajul de asigurări și redresarea activității de plăți.

„Redresarea economică în regiunea noastră și soliditatea modelului nostru de afaceri mă fac încrezător că vom putea obține un profit net la nivelul întregului an 2021 semnificativ mai ridicat decât cel din 2020”, a declarat Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

O continuare sau o înăsprire a măsurilor guvernamentale menite să diminueze impactul pandemiei de Covid-19, precum și potențialele riscuri politice, de reglementare și economice, care nu pot fi cuantificate în prezent, ar putea face mai dificilă atingerea acestui obiectiv, subliniază analiștii Erste Group.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending