Rețele sociale

ECONOMIE

KPMG: 60% dintre liderii globali cred în perspectivele de creștere ale economiei

Șase din zece lideri (60%) sunt încrezători în perspectivele de creștere ale economiei globale, în următorii trei ani, relevă un sondaj KPMG 2021 CEO Outlook, citat de Agerpres.

Radio CECCAR FM

La ediția anterioară a cercetării, derulată în perioada ianuarie – februarie 2021, ponderea celor care se declarau optimiști în privința revenirii economiei globale era de 42%.

Pe fondul noilor estimări, 69% dintre respondenți au indicat opțiuni anorganice (fuziuni și achiziții, asocieri, alianțe strategice) ca principală strategie de creștere. În plus, majoritatea liderilor globali (87%) afirmă că, în următorii trei ani, intenționează să finalizeze achiziții ani care să le susțină creșterea și transformarea afacerii.

Cercetarea KPMG arată, totodată, că 30% dintre CEO plănuiesc să investească peste 10% din venituri în măsuri și programe sustenabile, în următorii trei ani.

De asemenea, peste un sfert (27%) din totalul celor intervievați sunt îngrijorați că un eventual eșec în ceea ce privește așteptările în domeniul schimbărilor climatice ar putea determina piețele publice să nu mai investească în afacerile lor. În același timp, peste jumătate (58%) dintre respondenți au afirmat că există o cerere în creștere din partea părților interesate (investitori, autorități de reglementare, clienți etc.) pentru o raportare mai amplă pe aspecte ESG (mediu, social, guvernanță – n.r.).

Conform sondajului de specialitate, 77% dintre executivi consideră că vor fi necesari stimuli guvernamentali ca toate afacerile să poată ajunge la obiectivul de „net-zero”, iar trei sferturi au identificat Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 (COP26) ca un moment esențial pentru conștientizarea urgenței în domeniu.

Cea mai mare parte a conducătorilor de companii globale (86%) susține că misiunea companiei va determina alocarea de capital, dar și strategiile de creștere anorganică.

Analizând riscurile pentru următorii trei ani, liderii executivi au identificat trei zone prioritare: lanțul de aprovizionare, securitatea cibernetică și schimbarea climatică. Astfel, 56% dintre lideri au afirmat că lanțul lor de aprovizionare este supus stresului în timpul pandemiei.

Aproape un sfert (21%) dintre cei care au răspuns la sondajul KPMG au spus că e necesară o reducere a prezenței fizice la locul de muncă, în scădere majoră față de august 2020, când se consemna o pondere de 69%. Liderii s-au concentrat asupra flexibilității crescute pentru forța de muncă, 51% (față de 14% în ianuarie – februarie) intenționând să investească în spații de birou colaborative, în timp ce 37% au implementat un model de lucru hibrid, în care majoritatea angajaților lucrează de la distanță 2 – 3 zile pe săptămână.

Potrivit sursei citate, trei din patru lideri globali consideră că presiunea asupra finanțelor publice exercitată de răspunsul necesar pandemiei a accentuat necesitatea cooperării între state pentru sistemul fiscal global. În același timp, 77% dintre CEO susțin că propunerea unui sistem global cu un impozit minim reprezintă „o îngrijorare semnificativă” pentru obiectivele de creștere ale organizației.

În acest context, 74% dintre CEO globali sunt conștienți de legătura puternică dintre încrederea mediului extern în afacerea lor și cum se aliniază abordarea fiscală cu valorile organizaționale. În timp ce afacerile încearcă să se reconstruiască mai bine, majoritatea liderilor (69%) resimt o presiune în creștere pentru raportarea transparentă a impozitelor și taxelor, ca parte din agenda ESG.

Ediția 2021 a KPMG CEO Outlook a inclus viziunea a 1.325 de lideri din cele mai influente companii din lume în ceea ce privește mediul economic și de afaceri, precum și impactul pandemiei COVID-19 asupra viitorului afacerii lor. Toți respondenții au venituri de peste 500 milioane de dolari, iar o treime dintre companii au venituri anuale de peste 10 miliarde de dolari.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending