Rețele sociale

ECONOMIE

Caiet de sarcini pentru transformarea digitală a administrației publice

Caietul de sarcini privind transformarea digitală a administrației publice din România, în valoare de peste 30 de milioane de euro, a fost pus în dezbatere publică, a anunțat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), informează Agerpres.

Radio CECCAR FM

Procesul de consultare publică presupune transmiterea de sugestii, observații sau recomandări de către reprezentanți ai companiilor IT din România, iar termenul limită pentru formularea observațiilor este vineri, 22 octombrie 2021.

„Procedura de consultare publică este un instrument esențial de transparentizare a procesului de licitație publică. De-a lungul timpului, industria IT din România a criticat modul în care s-au scris caietele de sarcini pentru marile proiecte de digitalizare a administrației. Însă acest feedback venea mereu în momentul în care caietele de sarcini erau deja în procedura de licitație publică. Reprezentanții industriei IT au acum ocazia de a contribui cu propuneri, sugestii și observații la cel mai important proiect de digitalizare a sectorului public – acordul cadru pentru transformarea digitală a administrației publice din România. Este convingerea noastră că tehnologia are un rol fundamental în transformarea economiei și a societății românești”, a declarat Octavian Oprea, președintele ADR, potrivit unui comunicat.

Caietul de sarcini prevede resursele umane și tehnologice necesare pentru consolidarea transformării digitale a administrației publice. Tehnologia și revoluția datelor oferă statelor un potențial semnificativ de creștere a eficienței și a calității serviciilor publice, precum și de sporire a transparenței și a încrederii cetățenilor, precizează sursa citată.

Potrivit ADR, acest lucru a devenit cu atât mai important cu cât statele continuă să se confrunte cu efectele pandemiei COVID-19 și se străduiesc să realizeze o redresare rezilientă. Totodată, criza a evidențiat costurile economice și sociale asociate cu întârzierea digitalizării. „Instituțiile publice au o oportunitate uriașă de a valorifica instrumentele digitale pentru a optimiza managementul, furnizarea de servicii publice și capabilitatea generală a statului, ceea ce va genera consolidarea unor servicii publice universal accesibile și orientate către cetățean”, subliniază ADR.

Pentru realizarea obiectivelor specifice și pentru a permite accesul cât mai multor companii calificate la procedura de achiziție, ADR a împărțit acest acord cadru în 11 loturi, iar fiecare lot reprezintă un segment din procesul de dezvoltare software. Astfel, analiza de business stă la baza oricărui proces de dezvoltare software și asigură identificarea celor mai potrivite soluții în vederea realizării obiectivelor propuse; achiziționarea serviciilor de analiză de business este necesară pentru elaborarea documentației cu cerințe funcționale și de business pentru proiectele ce urmează a fi dezvoltate. Analiza tehnică este fundamentală pentru procesul de dezvoltare software și asigură identificarea celor mai potrivite soluții tehnice în vederea realizării obiectivelor propuse. Alte loturi sunt dezvoltarea software, principala activitate de producție și creare a produselor care fac obiectul caietului de sarcini și testarea funcționalității pentru a se asigura de faptul că produsul software a fost construit corect și nu a omis nicio funcționalitate menționată în Business Requirements Document (BRD).

Alt lot îl reprezintă testele de securitate care, potrivit instituției, au devenit un pas important și obligatoriu în procesul de dezvoltare software, în special în urma numărului mare de atacuri informatice. Testul de securitate oferă garanția faptului că soluțiile achiziționate nu conțin vulnerabilități supuse atacurilor informatice, precizează ADR.

Servicii mentenanță infrastructură server și servicii mentenanță software sunt alte două loturi incluse în acordul cadru.

Un alt lot este blockchain, în condițiile în care, pentru multă vreme, tehnologiile blockchain au fost asociate cu criptomonedele, dar utilizarea lor este mult mai largă, de la modul în care companiile își reconfigurează operațiunile și lanțurile de aprovizionare, la modul de securizare, partajare și utilizare a datelor în instituțiile publice, pentru creșterea încrederii, transparenței și eficienței, subliniază sursa citată. ADR și-a propus să exploreze aceste tehnologii pentru identificarea celor mai eficiente modalități de aplicare la nivel guvernamental și va acționa pentru pilotarea și, ulterior, implementarea tehnologiilor blockchain în proiectele instituționale.

Inteligența Artificială (AI) este o tehnologie inovativă cu numeroase beneficii în domeniul guvernamental. „Existența unor tehnologii fiabile de inteligență artificială poate aduce numeroase beneficii, iar abordarea UE cu privire la AI va convinge cetățenii să utilizeze cu încredere aceste tehnologii. Inteligența artificială (AI) poate contribui în identificarea de soluții la multe dintre problemele societății, dar acest lucru poate fi realizat numai dacă tehnologia este de înaltă calitate și dacă se dezvoltă și se utilizează într-un mod etic. În sectorul public, Automatizarea și Inteligența Artificială – RPA (Robotic Process Automation) și Chatbots au un potențial semnificativ pentru susținerea reducerii costurilor, îndeplinirea așteptărilor cetățenilor, stimularea productivității și eficientizarea activității angajaților”, se precizează în comunicat.

Virtual Reality / Augmented Reality sunt identificate ca tehnologii inovative cu numeroase beneficii pentru sectorul guvernamental: creșterea productivității, îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor, creșterea gradului de informare a cetățenilor și a încrederii acestora în instituțiile publice. „Utilizarea pe scară mai largă a realității augmentate (AR) și a realității virtuale (VR) în domenii precum comerț, sănătate și servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 și va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului global «Seeing is believing»”, se mai arată în document.

Potrivit ADR, Big data au un potențial enorm în sectorul public în contextul în care activitățile cotidiene ale unui guvern, cum ar fi gestionarea beneficiilor sociale, colectarea impozitelor, monitorizarea sistemelor naționale de sănătate și educație, înregistrarea datelor de trafic și emiterea documentelor oficiale generează și colectează cantități mari de date în fiecare zi. Disponibilitatea acestor informații în timp real permite instituțiilor publice să ia decizii mai informate mai rapid și să implementeze schimbările necesare, explică ADR.

În vederea realizării proiectelor propuse și care fac obiectul acestui acord cadru, ADR își propune să selecteze un număr de 15 companii per lot, cu excepția lotului de Mentenanță software, unde vor fi selectate 5 companii per lot. În cadrul fiecărui lot, atribuirea se va face în baza unor contracte subsecvente cu reluarea competiției.

Managementul acordului cadru, inclusiv implementarea administrativă și procedurală aferentă fiecărui contract subsecvent, va fi asigurat de către o echipă de implementare din partea ADR, care va gestiona totodată și documentele elaborate de prestator în cadrul fiecărui contract subsecvent (analize, rapoarte, facturi, alte tipuri de documente etc.).

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending