Rețele sociale

ECONOMIE

UE propune noi norme pentru consolidarea rezilienței băncilor

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a adoptat o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică”, se menționează în comunicat.

Pachetul prezentat acum este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE și de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și urmărește să consolideze reziliența băncilor în fața unor posibile șocuri economice. Propunerile prezentate marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare. Revizuirea constă în următoarele elemente legislative:  o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE); ▪ o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital (Regulamentul 2013/575/UE); ▪ o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției (așa-numita propunere daisy chain).

Pachetul cuprinde următoarele părți:

♦ Punerea în aplicare a Acordului Basel III – consolidarea rezilienței la șocurile economice

Pachetul pune în aplicare cu fidelitate prevederile Acordului internațional Basel III, ținând cont totodată de particularitățile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce privește creditele ipotecare cu risc scăzut. Mai precis, noua propunere urmărește să garanteze faptul că „modelele interne” utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital nu subestimează riscurile, așadar că nivelul de capital deținut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate și soliditatea sectorului în ansamblul său.

Propunerea vizează consolidarea rezilienței, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerințelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menținerea competitivității sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce și mai mult costurile de asigurare a conformității, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudențiale.

♦ Durabilitatea – contribuția la tranziția verde

Consolidarea rezilienței sectorului bancar în fața riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanțarea durabilă. Este esențial să se îmbunătățească modul în care băncile măsoară și gestionează aceste riscuri, precum și să se asigure faptul că piețele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudențială joacă un rol esențial în această privință.

Noua propunere va impune băncilor obligația ca sistematic să identifice, să publice și să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în contextul activității lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligația ca atât autoritățile de supraveghere, cât și băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autoritățile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informații privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informațiilor vor fi proporționale.

Măsurile propuse nu numai că vor spori reziliența sectorului bancar, ci vor asigura și faptul că băncile țin seama de considerentele de durabilitate.

♦ O supraveghere mai strictă – asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE și a unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare

Pachetul prezentat pune la dispoziția autorităților de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate și prevăd cerințe de competență profesională și probitate morală prin care autoritățile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deține competențele și cunoștințele necesare pentru gestionarea unei bănci.

Revizuirea abordează, de asemenea – în mod proporțional – chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din țări terțe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislației naționale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităților de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entități, care și-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending