ECONOMIE
Dezbatere publică la nivel comunitar privind propunerea de modificare a „Directivei TVA”
Propunerea vizează prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA.
Comisia Europeană (CE) a lansat în dezbatere publică propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA. Inițiatorii propunerii precizează că scopul demersului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată1 („Directiva TVA”) este de a prelungi: 1) posibilitatea aplicării de către statele membre a mecanismului de taxare inversă pentru a combate frauda existentă în ceea ce privește livrările de bunuri și servicii menționate la articolul 199a alineatul (1) din Directiva TVA și 2) posibilitatea utilizării mecanismului de reacție rapidă (MRR), astfel cum se prevede la articolul 199b din Directiva TVA, pentru a combate frauda prin aplicarea mecanismului de taxare inversă în cazuri foarte specifice.
Ca regulă generală, articolul 193 din Directiva TVA prevede că TVA se plătește de către orice persoană impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Prin derogare de la acest sistem, mecanismul de taxare inversă permite desemnarea unui destinatar al livrării/prestării ca persoană care are obligația de a plăti TVA. În cadrul acestui mecanism de taxare inversă, TVA nu este percepută de furnizor, ci este contabilizată de client (persoană impozabilă) în declarația sa de TVA. Această TVA este apoi dedusă în aceeași declarație de TVA și, prin urmare, în măsura în care persoana respectivă are drept deplin de deducere, rezultatul este zero.
„Mecanismul de taxare inversă este utilizat pentru a combate frauda și, în special, frauda intracomunitară cu firme «fantomă» (Missing Trader Intra-Community – MTIC). Acest tip de fraudă se produce atunci când un comerciant achiziționează bunuri, transportate sau expediate dintr-un alt stat membru, în cadrul unei livrări scutite de la plata TVA și le vinde facturând cumpărătorului TVA. După încasarea TVA de la client, respectivul comerciant dispare înainte de a achita autorităților fiscale TVA datorată. În același timp, clientul, acționând cu bună-credință, poate în mod normal deduce TVA achitată furnizorului în baza declarației sale de TVA. Prin urmare, în cadrul mecanismului de taxare inversă, TVA nu este plătită efectiv furnizorului”, menționează inițiatorii propunerii.
Aplicarea mecanismului de taxare inversă în temeiul articolului 199a din Directiva TVA este opțională pentru statele membre. Potrivit Expunerii de motive care însoțește propunerea, „acesta le permite să combată acest tip de fraudă în zonele sensibile predefinite în care se produce de obicei (de exemplu, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, furnizările de telefoane mobile, furnizările de certificate pentru gaze și energie electrică, furnizările de servicii de telecomunicații și furnizările de cereale și alte culturi industriale) pe teritoriul lor. Odată ce furnizorii sunt obligați să utilizeze mecanismul de taxare inversă pentru astfel de livrări interne, aceștia nu pot percepe TVA pe factura emisă. Aceștia nu vor încasa ulterior TVA de la clientul lor, neputând astfel să dispară cu valoarea TVA încasată. MRR prevăzut la articolul 199b este o măsură cu caracter excepțional, care permite statelor membre să introducă rapid, în cazuri de urgență imperativă, un mecanism temporar de taxare inversă pentru livrările de bunuri și prestările de servicii în sectoare în care au avut loc cazuri de fraudă neprevăzută și masivă și care nu sunt enumerate la articolul 199a din Directiva TVA. Această procedură este excepțională și extrem de rapidă, deoarece Comisia trebuie să reacționeze în termen de o lună, fie prin formularea unui aviz negativ, fie confirmând în scris statului membru în cauză că nu are obiecții cu privire la măsura respectivă. Statul membru poate adopta măsura specială MRR de la data primirii confirmării respective. Prin utilizarea acestui mecanism, statele membre pot reduce perioada necesară pentru obținerea derogării «normale» în temeiul articolului 395 din Directiva TVA, care poate dura până la șase luni. O astfel de derogare necesită o propunere din partea Comisiei și adoptarea în unanimitate de către Consiliu”.
Inițiatorii mai precizează că articolul 199a din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2010 – 30 iunie 2015, iar aplicabilitatea sa a fost prelungită inițial, cu modificări, până la 31 decembrie 2018. Articolul 199b din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2013 – 31 decembrie 2018. Aplicabilitatea atât a articolului 199a, cât și a articolului 199b din Directiva TVA a fost prelungită ulterior până la 30 iunie 2022 pentru a coincide cu data prevăzută inițial pentru intrarea în vigoare a sistemului definitiv de TVA.
La momentul la care perioada de aplicare a articolelor 199a și 199b din Directiva TVA urma să fie prelungită până la 30 iunie 2022, Comisia a prezentat un raport privind efectele mecanismelor prevăzute la aceste articole și a concluzionat, pe baza contribuțiilor administrațiilor fiscale și ale părților interesate din mediul de afaceri, că măsurile prevăzute la aceste articole sunt utile în combaterea fraudei. Pentru a aborda problema fraudei (MTIC) într-un mod mai structural, Comisia a prezentat o propunere de introducere a așa-numitului sistem definitiv de TVA, un sistem mai simplu și invulnerabil la fraude pentru comerțul cu bunuri în interiorul Uniunii. Acest regim, cu intrare în vigoare la 1 iulie 2022 potrivit propunerii Comisiei, oferă un răspuns decisiv la problema fraudei MTIC.
Cu toate acestea – spun reprezentanții CE – situația actuală a negocierilor în curs din cadrul Consiliului indică faptul că nu va fi posibil ca sistemul definitiv de TVA să intre în vigoare la 1 iulie 2022. Pentru a permite continuarea negocierilor cu privire la sistemul definitiv, fără a pune în pericol instrumentele disponibile pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, inițiatorii propunerii consideră că este oportun să se prelungească aplicabilitatea măsurilor antifraudă prevăzute la articolele menționate pentru o nouă perioadă limitată.
Prelungirea perioadei de aplicare a articolelor 199a și 199b ar permite, de asemenea, dezvoltarea unor instrumente suplimentare de combatere a evaziunii fiscale. În acest scop și în conformitate cu pachetul fiscal, Comisia pregătește o propunere pentru modernizarea normelor actuale în domeniul TVA, ținând seama de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Sub titulatura de „TVA în era digitală”, Comisia va evalua obligațiile de raportare în domeniul TVA, eventual inclusiv în ceea ce privește raportarea pe bază de tranzacții (TBR) și un sistem îmbunătățit de facturare electronică. Acest lucru ar trebui să furnizeze administrațiilor fiscale informații mai rapide și mai detaliate cu privire la tranzacțiile individuale și, prin urmare, să reducă riscul de fraudă. „Pe baza acestor evoluții legislative, necesitatea prelungirii în continuare a aplicabilității articolelor 199a și 199b ar trebui reevaluată în viitor”, subliniază CE.
Cei interesați pot accesa textul integral al propunerii pe site-ul CE (aici) și pot formula observații cu privire la document timp de 8 săptămâni, respectiv până la 7 aprilie. Toate observațiile primite vor fi sintetizate de către Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului în vederea integrării acestora în dezbaterea legislativă. Observațiile primite vor fi publicate pe site și, prin urmare, trebuie să respecte regulile privind formularea observațiilor.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil