Rețele sociale

ECONOMIE

Dezbatere publică la nivel comunitar privind propunerea de modificare a „Directivei TVA”

Propunerea vizează prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA.

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a lansat în dezbatere publică propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA. Inițiatorii propunerii precizează că scopul demersului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată1 („Directiva TVA”) este de a prelungi: 1) posibilitatea aplicării de către statele membre a mecanismului de taxare inversă pentru a combate frauda existentă în ceea ce privește livrările de bunuri și servicii menționate la articolul 199a alineatul (1) din Directiva TVA și 2) posibilitatea utilizării mecanismului de reacție rapidă (MRR), astfel cum se prevede la articolul 199b din Directiva TVA, pentru a combate frauda prin aplicarea mecanismului de taxare inversă în cazuri foarte specifice.

Ca regulă generală, articolul 193 din Directiva TVA prevede că TVA se plătește de către orice persoană impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Prin derogare de la acest sistem, mecanismul de taxare inversă permite desemnarea unui destinatar al livrării/prestării ca persoană care are obligația de a plăti TVA. În cadrul acestui mecanism de taxare inversă, TVA nu este percepută de furnizor, ci este contabilizată de client (persoană impozabilă) în declarația sa de TVA. Această TVA este apoi dedusă în aceeași declarație de TVA și, prin urmare, în măsura în care persoana respectivă are drept deplin de deducere, rezultatul este zero.

„Mecanismul de taxare inversă este utilizat pentru a combate frauda și, în special, frauda intracomunitară cu firme «fantomă» (Missing Trader Intra-Community – MTIC). Acest tip de fraudă se produce atunci când un comerciant achiziționează bunuri, transportate sau expediate dintr-un alt stat membru, în cadrul unei livrări scutite de la plata TVA și le vinde facturând cumpărătorului TVA. După încasarea TVA de la client, respectivul comerciant dispare înainte de a achita autorităților fiscale TVA datorată. În același timp, clientul, acționând cu bună-credință, poate în mod normal deduce TVA achitată furnizorului în baza declarației sale de TVA. Prin urmare, în cadrul mecanismului de taxare inversă, TVA nu este plătită efectiv furnizorului”, menționează inițiatorii propunerii.

Aplicarea mecanismului de taxare inversă în temeiul articolului 199a din Directiva TVA este opțională pentru statele membre. Potrivit Expunerii de motive care însoțește propunerea, „acesta le permite să combată acest tip de fraudă în zonele sensibile predefinite în care se produce de obicei (de exemplu, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, furnizările de telefoane mobile, furnizările de certificate pentru gaze și energie electrică, furnizările de servicii de telecomunicații și furnizările de cereale și alte culturi industriale) pe teritoriul lor. Odată ce furnizorii sunt obligați să utilizeze mecanismul de taxare inversă pentru astfel de livrări interne, aceștia nu pot percepe TVA pe factura emisă. Aceștia nu vor încasa ulterior TVA de la clientul lor, neputând astfel să dispară cu valoarea TVA încasată. MRR prevăzut la articolul 199b este o măsură cu caracter excepțional, care permite statelor membre să introducă rapid, în cazuri de urgență imperativă, un mecanism temporar de taxare inversă pentru livrările de bunuri și prestările de servicii în sectoare în care au avut loc cazuri de fraudă neprevăzută și masivă și care nu sunt enumerate la articolul 199a din Directiva TVA. Această procedură este excepțională și extrem de rapidă, deoarece Comisia trebuie să reacționeze în termen de o lună, fie prin formularea unui aviz negativ, fie confirmând în scris statului membru în cauză că nu are obiecții cu privire la măsura respectivă. Statul membru poate adopta măsura specială MRR de la data primirii confirmării respective. Prin utilizarea acestui mecanism, statele membre pot reduce perioada necesară pentru obținerea derogării «normale» în temeiul articolului 395 din Directiva TVA, care poate dura până la șase luni. O astfel de derogare necesită o propunere din partea Comisiei și adoptarea în unanimitate de către Consiliu”.

Inițiatorii mai precizează că articolul 199a din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2010 – 30 iunie 2015, iar aplicabilitatea sa a fost prelungită inițial, cu modificări, până la 31 decembrie 2018. Articolul 199b din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2013 – 31 decembrie 2018. Aplicabilitatea atât a articolului 199a, cât și a articolului 199b din Directiva TVA a fost prelungită ulterior până la 30 iunie 2022 pentru a coincide cu data prevăzută inițial pentru intrarea în vigoare a sistemului definitiv de TVA.

La momentul la care perioada de aplicare a articolelor 199a și 199b din Directiva TVA urma să fie prelungită până la 30 iunie 2022, Comisia a prezentat un raport privind efectele mecanismelor prevăzute la aceste articole și a concluzionat, pe baza contribuțiilor administrațiilor fiscale și ale părților interesate din mediul de afaceri, că măsurile prevăzute la aceste articole sunt utile în combaterea fraudei. Pentru a aborda problema fraudei (MTIC) într-un mod mai structural, Comisia a prezentat o propunere de introducere a așa-numitului sistem definitiv de TVA, un sistem mai simplu și invulnerabil la fraude pentru comerțul cu bunuri în interiorul Uniunii. Acest regim, cu intrare în vigoare la 1 iulie 2022 potrivit propunerii Comisiei, oferă un răspuns decisiv la problema fraudei MTIC.

Cu toate acestea – spun reprezentanții CE – situația actuală a negocierilor în curs din cadrul Consiliului indică faptul că nu va fi posibil ca sistemul definitiv de TVA să intre în vigoare la 1 iulie 2022. Pentru a permite continuarea negocierilor cu privire la sistemul definitiv, fără a pune în pericol instrumentele disponibile pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, inițiatorii propunerii consideră că este oportun să se prelungească aplicabilitatea măsurilor antifraudă prevăzute la articolele menționate pentru o nouă perioadă limitată.

Prelungirea perioadei de aplicare a articolelor 199a și 199b ar permite, de asemenea, dezvoltarea unor instrumente suplimentare de combatere a evaziunii fiscale. În acest scop și în conformitate cu pachetul fiscal, Comisia pregătește o propunere pentru modernizarea normelor actuale în domeniul TVA, ținând seama de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Sub titulatura de „TVA în era digitală”, Comisia va evalua obligațiile de raportare în domeniul TVA, eventual inclusiv în ceea ce privește raportarea pe bază de tranzacții (TBR) și un sistem îmbunătățit de facturare electronică. Acest lucru ar trebui să furnizeze administrațiilor fiscale informații mai rapide și mai detaliate cu privire la tranzacțiile individuale și, prin urmare, să reducă riscul de fraudă. „Pe baza acestor evoluții legislative, necesitatea prelungirii în continuare a aplicabilității articolelor 199a și 199b ar trebui reevaluată în viitor”, subliniază CE.

Cei interesați pot accesa textul integral al propunerii pe site-ul CE (aici) și pot formula observații cu privire la document timp de 8 săptămâni, respectiv până la 7 aprilie. Toate observațiile primite vor fi sintetizate de către Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului în vederea integrării acestora în dezbaterea legislativă. Observațiile primite vor fi publicate pe site și, prin urmare, trebuie să respecte regulile privind formularea observațiilor.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending