Rețele sociale

ECONOMIE

Proiectul Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016, în consultare

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat, în transparență decizionalăproiectul de HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune. Prin noul proiect de act normativ supus consultării publice se propune, potrivit Notei de fundamentare, reglementarea detaliată a procesului de acordare a venitului minim de incluziune și a unor drepturi complementare acestuia. Astfel, se reglementează următoarele:

 categoriile de beneficiari: familiile și persoanele singure, cetățeni români care au domiciliul sau, după caz, reședința în România și locuiesc efectiv în România, precum și familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română ce îndeplinesc condițiile de acordare prevăzute de lege;

▪ în funcție de componența familiei și nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune poate fi constituit din: ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii, ajutor de incluziune, exclusiv sau ajutor pentru familia cu copii, exclusiv;

▪ modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei prin aplicarea coeficienților de echivalență;

▪ modalitatea de stabilire a venitului lunar ajustat;

▪ modalitatea de stabilire a venitului din terenurile și/sau activitățile agricole desfășurate, în baza normelor de venit stabilite conform HG nr. 30/2019;

▪ formula de calcul pentru stabilirea orelor de activități la solicitarea primarului, condiție de menținere a dreptului la ajutorul de incluziune;

▪ lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune. În situația în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în listă aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune este dat în închiriere/arendă/concesiune sau altă formă legală de cedare a folosinței bunurilor, acest bun va fi luat în calcul pentru persoana/familia care îl are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obținută în urma cedării dreptului de folosință a bunului;

▪ procedura de comunicare de către serviciul public de asistență socială a persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, pentru a fi înregistrate și aplicat planul de mediere în vederea trecerii acestora de la beneficiari pasivi ai unui drept de asistență socială la persoane active pe piața muncii;

▪ procedura de plată a poliței de asigurare, de acordare a ajutoarelor de urgență de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și a ajutorului de înmormântare, prin asimilare cu procedurile utilizate în prezent pentru acordarea acestor drepturi în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Potrivit prevederilor Legii nr.196/2016, cu modificările și completările ulterioare, prelucrarea informațiilor furnizate de solicitant pentru stabilirea dreptului, stabilirea efectivă a dreptului și a cuantumului acestuia se realizează prin utilizarea Sistemului Național Informatic de Asistență Socială – SNIAS. În cazul în care verificarea/validarea prin SNIAS nu este posibilă, reprezentantul familiei prezintă, la solicitarea personalului serviciului public de asistență socială, după caz, copie după documentele cate atestă componența familiei, filiația, relațiile de rudenie, starea de sănătate/capacitatea de muncă a membrilor familiei.

Pentru facilitatea activității la nivelul primăriilor, față de actualele formulare utilizate pentru acordarea ajutorului social prevăzut de Legea nr.416/2001 și alocația pentru susținerea familiei prevăzută de Legea nr.277/2010, se propune aprobarea unor modele de formulare mult simplificate.

Astfel, prin noul proiect de act normativ, în vederea stabilirii dreptului la venitul minim de incluziune, au fost propuse, în ordinea reglementării, următoarele formulare:

▪ Anexa 1 – Model Formular de cerere și declarație pe propria răspundere privind acordarea venitului minim de incluziune;

▪ Anexa 2 – Metodologia de calcul în vederea stabilirii venitului anual obținut din activități agricole;

▪ Anexa 3 – Model de declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună;

▪ Anexa 4 – Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune;

▪ Anexa 5 – Model de declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite în componența familiei și /sau veniturile acesteia;

▪ Anexa 6 – Modelul Raportului anual de monitorizare a aplicării programului de acțiune comunitară;

▪ Anexa 7 – Model – Lista copiilor de vârstă școlară din familiile beneficiare de ajutor de incluziune, care frecventează cursurile unei unități de învățământ organizată în condițiile legii. Lista se transmite inspectoratelor școlare în vederea stabilirii dreptului la bursa socială pentru acești copii;

▪ Anexa 8 – Modelul Angajamentului de plată. Acesta este pus la dispoziția solicitantului pentru situația în care, pe parcursul acordării dreptului, se va constata că au fost acordate drepturi necuvenite;

▪ Anexa 9 – Modelul de solicitare în vederea înregistrării persoanelor apte de muncă beneficiare ale dreptului la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă. Acesta va fi întocmit la nivelul serviciului public de asistență socială și comunicat la agențiile pentru ocuparea forței de muncă pentru ca persoanele beneficiare de ajutor de incluziune să fie înregistrate și, ulterior să li se aplice măsurile de activare pe piața muncii;

▪ Anexa 10 – Modelul fișei de verificare în teren;

▪ Anexa 11 – Procedura de verificare și validare a solicitării dreptului la venitul minim de incluziune;

▪ Anexa 12 –  Model Formular de cerere și declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului de urgență.

Avându-se în vedere rolul important al primăriilor în stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, modelele de dispoziții ale primarului privind aprobarea/respingerea/modificarea/ suspendarea/încetarea dreptului la venitul minim de incluziune se vor aproba ulterior, prin ordin al ministrului Muncii și Solidarității Sociale, la propunerea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Pentru deciziile emise de directorii executivi ai agențiilor pentru plăți și inspecție socială privind plata venitului minim de incluziune, se propune ca modelele de decizii să fie aprobate prin decizia directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending