Rețele sociale

ECONOMIE

Noi norme UE de securitate cibernetică pentru produse hardware și software mai sigure

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a prezentat o propunere de act legislativ privind reziliența cibernetică prin care urmărește să protejeze consumatorii și întreprinderile împotriva produselor cu caracteristici de securitate necorespunzătoare, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Această legislație, prima de acest tip de la nivelul UE, introduce cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele care au componente digitale, pe parcursul întregului ciclu de viață al acestora”, se menționează în comunicat.

Actul legislativ, care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în septembrie 2021 în discursul privind starea Uniunii Europene și se bazează pe Strategia de securitate cibernetică a UE din 2020 și pe Strategia UE privind o uniune a securității din 2020, va oferi asigurarea că produsele digitale, cum ar fi produsele și software-urile cu sau fără fir, sunt mai securizate pentru consumatorii din întreaga UE: actul legislativ prevede că fabricanții vor avea obligații mai stricte în materie de responsabilitate, aceștia trebuind să furnizeze sprijin în materie de securitate și actualizări de software pentru a aborda vulnerabilitățile identificate, și, în plus, le va permite consumatorilor să dispună de suficiente informații cu privire la securitatea cibernetică a produselor pe care le cumpără și le utilizează.

Potrivit datelor CE, la fiecare 11 secunde, undeva în lume, o organizație este ținta atacurilor de tip ransomware; se estimează că, la nivel mondial, costul anual al criminalității informatice s-a ridicat la 5,5 mii de miliarde euro în 2021 (conform raportului Centrului Comun de Cercetare (2020): „Securitatea cibernetică – ancora noastră digitală, o perspectivă europeană”). În aceste condiții – spun reprezentanții CE – este mai important ca niciodată să se asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică și să se reducă vulnerabilitățile produselor digitale, care constituie una dintre principalele căi prin care pot reuși atacurile. Avem din ce în ce mai multe produse inteligente și conectate, iar un incident de securitate cibernetică care afectează un produs are un posibil impact asupra întregului lanț de aprovizionare, putând duce la perturbări grave ale activităților economice și sociale de pe piața internă, submina securitatea sau chiar pune în pericol vieți omenești.

Noile măsuri propuse se bazează pe noul cadru legislativ pentru legislația UE privind produsele și vor stabili: (a) norme privind introducerea pe piață a produselor cu componente digitale, menite să asigure securitatea cibernetică a acestor produse; (b) cerințe esențiale pentru proiectarea, dezvoltarea și fabricarea produselor cu componente digitale și obligații pentru operatorii economici în ceea ce privește aceste produse; (c) cerințe esențiale pentru procesele de gestionare a vulnerabilităților introduse de producători pentru a asigura securitatea cibernetică a produselor cu componente digitale pe parcursul întregului ciclu de viață, precum și obligații pentru operatorii economici în legătură cu aceste procese. Producătorii vor trebui, de asemenea, să raporteze vulnerabilitățile exploatate în mod activ și incidentele; (d) norme privind monitorizarea pieței și asigurarea respectării normelor.

Noile norme vor reechilibra situația în ceea ce privește responsabilitatea, în sensul că aceasta va trebui să fie asumată într-o mai mare măsură de către producători. Aceștia vor trebui să asigure conformitatea cu cerințele de securitate a produselor cu componente digitale care sunt puse la dispoziție pe piața UE. Astfel, aceste norme vor fi benefice pentru consumatori și cetățeni, precum și pentru întreprinderile care utilizează produse digitale, deoarece vor crește transparența proprietăților de securitate și vor promova încrederea în produsele cu componente digitale și vor asigura o mai bună protecție a drepturilor lor fundamentale, cum ar fi protecția vieții private și a datelor.

„Și în alte țări din întreaga lume legiuitorii au în vedere abordarea acestor aspecte, fiind astfel probabil ca Actul legislativ privind reziliența cibernetică să devină un reper internațional, dincolo de piața internă a UE. Standardele UE bazate pe Actul legislativ privind reziliența cibernetică vor facilita punerea sa în aplicare și vor constitui un avantaj pentru industria securității cibernetice a UE pe piețele mondiale”, precizează CE.

Propunerea de regulament se va aplica tuturor produselor care sunt conectate direct sau indirect la un alt dispozitiv sau la o rețea. Se prevăd o serie de excepții pentru produsele cărora li se aplică deja cerințe de securitate cibernetică stabilite în normele UE existente, de exemplu în ceea ce privește dispozitivele medicale, aviația sau automobilele.

Parlamentul European și Consiliul UE vor examina, în perioada următoare, proiectul de act legislativ privind reziliența cibernetică. Odată ce acesta va fi adoptat, operatorii economici și statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a se adapta la noile cerințe. De la această regulă va face excepție obligația de raportare care le va reveni producătorilor pentru vulnerabilitățile exploatate în mod activ și pentru incidente, care ar urma să se aplice deja la un an de la data intrării în vigoare, deoarece această obligație necesită mai puține ajustări organizaționale decât celelalte obligații noi. Comisia va revizui periodic Actul european privind reziliența cibernetică și va prezenta un raport cu privire la funcționarea acestuia.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending