Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune modificări la Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr.28/1999

Prevederile proiectului au în vedere, între altele, aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul.

Radio CECCAR FM

Ca urmare a modificărilor aduse OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale prin Legea nr. 136/2019, Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de HG prin care propune modificarea corespunzătoare a Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999, aprobate prin HG nr. 479/2003, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul este publicat în transparență decizională pe site-ul MF.

Proiectul de act normativ vizează, în principal, reglementarea următoarelor aspecte:

 A fost stabilită configurația, precum și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, în vederea testării și avizării acestora de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, astfel:

 aceste dispozitive sunt identificabile ca structură și program de aplicație, includ o placă fiscală ce conține un modul fiscal, controlat de un program de control, înglobarea constructivă a dispozitivului de imprimare, afișajului client și operator nefiind obligatorie, și dispun de interfețe prin care se asigură:

– cooperarea cu unitatea de control a automatului comercial nesupravegheat în care este integrat,

– controlul conexiunilor perifericelor de plată atașate acestuia,

– cooperarea cu un sistem de calcul de tip calculator, sau cu un dispozitiv de tip telefon inteligent, tabletă, precum și altele asemenea, ce dispun de un program de aplicație identificabil ce permite modificarea, programarea, executarea comenzilor din regimul de raportare, completarea și citirea bazei de date proprie modulului fiscal precum și executarea operațiunilor de service printr-un set limitat de comenzi;

▪ au fost stabilite funcțiile interzise specifice pentru aceste dispozitive, respectiv:

– funcționarea în condițiile deconectării perifericelor de plată atașate acestora, precum și în lipsa comunicației între modulul fiscal și perifericele de plată,

– intrarea în modul de programare fără memorarea, în prealabil, a raportului fiscal de închidere zilnică,

– vânzarea produsului fără memorarea operațiunii în jurnalul electronic;

▪ au fost stabilite situațiile în care aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale se blochează automat, astfel:

– atunci când modulul fiscal nu comunică cu unitatea de control a automatului comercial,

– dacă, după 24 de ore de la deschiderea zilei, se încearcă efectuarea de vânzări fără memorarea automată a ultimului raport Z.

 A fost stabilită posibilitatea ca aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamentele nesupravegheate de tipul automatelor comerciale să fie alimentate cu energie electrică de joasă tensiune, direct din automate.

 Sunt definite echipamentele nesupravegheate ca fiind dispozitive de tipul automatelor comerciale prin intermediul cărora se comercializează cu amănuntul, produse alimentare și/sau nealimentare, sau se prestează servicii direct către populație. Întrucât în practică sunt întâlnite situații în care contravaloarea serviciului care urmează să fie prestat este încasată prin intermediul unui echipament nesupravegheat, iar prestarea efectivă a serviciului se realizează prin intermediul altui dispozitiv nesupravegheat, se specifică faptul că, în categoria echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, intră și dispozitivele prin intermediul cărora se încasează contravaloarea serviciilor în regim de „autoservire”, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, cele prestate în spălătoriile auto și în stațiile automate de spălare articole textile.

♦ Se precizează faptul că nu sunt considerate echipamente nesupravegheate, dispozitivele de tipul automatelor comerciale, prin intermediul cărora se comercializează cu amănuntul produse alimentare și/sau nealimentare, sau se prestează servicii direct către populație, care nu sunt dotate constructiv cu o unitate de control. Aceste dispoziții au în vedere clarificarea faptului că, în situația în care echipamentele nesupravegheate nu sunt dotate cu componentele electronice absolut necesare pentru stabilirea unei legături cu aparatele de marcat, astfel încât informațiile referitoare la bunurile vândute/serviciile prestate să fie memorate de către acestea, echipamentele respective nu intră sub incidența dispozițiilor OUG nr. 28/1999, dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale fiind în cazul acestora imposibilă din punct de vedere tehnic.

 În vederea corelării dispozițiilor HG nr. 479/2003 cu cele ale OUG nr. 28/1999, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 136/2019, se prevede că:

▪ utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale nu le sunt opozabile următoarele obligații:

– tipărirea documentelor fiscale și nefiscale (ex: bonuri fiscale, rapoarte fiscale de închidere zilnică, rapoarte nefiscale X, rapoarte cu inițializările dispozitivului de memorare a jurnalului electronic, rapoarte cu modificările înregistrărilor antetului bonului fiscal), în situația în care aceste aparate de marcat nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare. În această situație se precizează însă faptul că, documentele fiscale se memorează în jurnalul electronic,

– deținerea registrului special, precum și emiterea de chitanțe în perioada defectării casei de marcat, întrucât automatele comerciale nu sunt deservite de personal iar în momentul în care aparatul de marcat nu funcționează, plata nu mai este posibilă și, pe cale de consecință, nici vânzarea de produse,

– păstrarea bonului fiscal care se afla în curs de emitere în momentul întreruperii curentului electric, împreună cu raportul fiscal de închidere zilnică, dacă aparatele de marcat electronice fiscale respective nu sunt dotate constructiv cu un dispozitiv de imprimare,

▪ aparatele de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, supuse comisiei pentru autorizare, trebuie să îndeplinească anumite condiții, ținând seama de caracteristicile tehnice specifice acestor dispozitive.

 Sunt introduse dispoziții care vizează clarificarea termenului în care utilizatorii au obligația să completeze registrul special, în situația defectării unui aparat de marcat electronic fiscal. Astfel, se prevede că, înregistarea operațiunilor efectuate pe perioada nefuncționării casei de marcat, poate fi făcută imediat după realizarea acestora sau cel mai târziu la sfârșitul zilei de lucru, în funcție de specificul activității desfășurate.

 Se precizează că interdicția de comercializare, de către distribuitorii autorizați, a aparatelor de marcat electronice fiscale, fără programul de aplicație identificabil specificat în autorizația eliberată de comisie, precum și instalarea acestora cu un alt program de aplicație decât cel avizat, este aplicabilă și în cazul aparatelor de marcat integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz.

 Se prevede că, în echipamentele nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, pot fi instalate exclusiv aparatele de marcat dedicate, întrucât doar în cazul acestor dispozitive au fost efectuate testări specifice care demonstrează că funcționează corect din punct de vedere fiscal după integrarea în automatul comercial.

 Este specificat faptul că ansamblul aparatului de marcat electronic fiscal supus comisiei pentru autorizare, este format din aparatul de marcat electronic fiscal integrat în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, împreună cu programul de aplicație identificabil.

♦ Se introduc prevederi referitoare la modalitatea de sigilare a aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz. Astfel, se precizează că în cazul acestor dispozitive:

▪ sigiliul se aplică pe șuruburile de prindere a părților componente ale carcasei aparatului sau terminalului, astfel încât să nu se permită dezasamblarea aparatului și accesul la componentele acestuia în urma sigilării,

▪ sigiliul se aplică și pe conectorul interfețelor ce fac sau pot face legătura cu unitatea de control a automatului comercial, sigilarea conectorilor realizându-se cu etichete autoadezive, rezistente la căldură și îngheț, care se autodistrug la dezlipire,

▪ eticheta autoadezivă reprezintă sigiliul de identificare a tehnicianului de service și se personalizează atât cu datele de identificare ale distribuitorului autorizat, cât și cu codul de identificare a tehnicianului de service.

 Având în vedere faptul că,

▪ perifericele de plată se pot defecta foarte des din cauza interacțiunii directe cu clienții,

▪ funcționarea, în lipsa comunicației între modulul fiscal și perifericele de plată, reprezintă funcție interzisă pentru aparatele de marcat electronice fiscale destinate echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale,

pentru a nu afecta activitatea operatorilor economici nu a fost impusă și obligația sigilării conexiunilor și interfețelor fizice dintre aparatele de marcat și perifericele de plată.

 Se reglementează posibilitatea ca sigiliul de identificare a tehnicianului de service, sub formă de etichetă autoadezivă, specific sigilării aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în echipamente nesupravegheate, să fie confecționat la orice operator economic producător de astfel de etichete, dar numai în baza unei comenzi avizate de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor care ține evidența acestora, defalcat pe fiecare distribuitor în parte.

 Se introduce obligația ca distribuitorii autorizați să țină o evidență cu unitățile de service acreditate cărora le-a distribuit sigiliile de identificare sub formă de etichetă autoadezivă.

 Pentru întărirea disciplinei financiare în acest domeniu este introdusă obligația de a aplica o etichetă, la loc vizibil, în interiorul automatului comercial, sau în exteriorul acestuia, atunci când din punct de vedere tehnic nu se poate aplica în interior, din care să rezulte că respectivul automat este fiscalizat. Această etichetă se procură de către distribuitorii autorizați și se aplică de către tehnicianul de service al unității de service acreditate, care instalează aparatul de marcat electronic fiscal.

▪ Sunt clarificate informațiile privind locul de instalare, care se înscriu în antetul bonului fiscal, în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale utilizate în activitățile cu caracter ambulant, al celor utilizate de operatorii de transport rutier care efectuează transport de persoane prin servicii regulate în transportul rutier național, instalate pe mijlocul de transport, precum și în cazul celor care sunt integrate în echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, ținând cont de următoarele situații care pot să apară în practică:

▪ înlocuirea autovehiculelor titulare pe traseu (în cazul defecțiunilor tehnice), precum și utilizarea unor autovehicule suplimentare atunci când se înregistrează un flux mai mare de călători,

▪ mobilitatea automatului comercial în care este integrat aparatul de marcat electronic fiscal, precum și faptul că în foarte multe situații locul de amplasare a acestuia nu este înregistrat ca punct de lucru al societății.

Astfel, în cazul acestor aparate de marcat, se precizează faptul că prin adresa de la locul de instalare a aparatului se înțelege adresa sediului social al utilizatorului.

 Se prevede faptul că, în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente nesupravegheate, la programarea antetului bonului fiscal se înscrie și seria de fabricație a automatului comercial.

 Sunt introduse dispoziții privind procedura de urmat de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale, atât în cazul încetării activităților de livrări de bunuri cu amănuntul și prestării de servicii direct către populație, cât și în cazul transferării unui aparat de marcat electronic fiscal de la un punct de lucru la altul.

 Se reglementează anularea, din oficiu, de către organul fiscal, a legăturii dintre numărul unic de identificare și codul de identificare fiscală al utilizatorului în situația în care organul fiscal, ca urmare a propriilor analize/constatări concluzionează că activitatea operatorului economic a încetat definitiv (ex. când a intervenit radierea acestuia din Registrul comerțului sau decesul utilizatorului persoană fizică), operațiunea fiind de natură să confere organului fiscal posibilitatea ținerii unor evidențe exacte și actualizate.

 Sunt introduse dispoziții privind necesitatea conectării programului identificabil avizat împreună cu aparatele de marcat electronice fiscale destinate stațiilor de comercializare a carburanților, cu pompele de distribuție de carburanți, astfel încât să fie permisă monitorizarea mișcării produselor energetice și determinarea în orice moment a cantităților intrate, ieșite, precum și a stocurilor, pe fiecare tip de produs energetic și furnizor. Această clarificare, are în vedere corelarea dispozițiilor din domeniul aparatelor de marcat, cu prevederile legale în vigoare referitoare la activitatea de comercializare în sistem angro sau en détail a produselor energetice (benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili).

 Se precizează care este organul fiscal căruia i se solicită de către utilizatorii de aparate de marcat electronice fiscale atribuirea numărului unic de identificare din registru, în concordanță cu modul de organizare actual a activității la nivelul ANAF.

 În vederea aplicării unitare, la nivelul unităților teritoriale ale ANAF, a dispozițiilor care permit organului fiscal să solicite la fiscalizarea unui aparat de marcat electronic fiscal și alte documente, în afara celor expres prevăzute la nivelul HG nr.479/2003, se precizează că, o listă exhaustivă se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

 Sunt introduse dispoziții cu rol clarificator în ceea ce privește regimul aplicabil sigiliului de identificare a tehnicianului de service, în cazul retragerii înregistrării acestuia.

♦ Se precizează că în situația constatării defectării modulului criptografic instalat, precum și în alte cazuri care necesită înlocuirea acestuia, utilizatorul are obligația să notifice distribuitorul autorizat și/sau unitatea de service acreditată, după caz, iar distribuitorul autorizat are obligația de a înlocui modulul criptografic și de a emite un nou certificat digital, în termen de maximum 7 zile lucrătoare, de la data notificării.

 Se specifică faptul că, operatorii economici care solicită autorizație de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale și care au externalizat activitatea financiar contabilă, nu pot fi autorizați în situația în care societatea care prestează serviciile de contabilitate sau reprezentantul legal al acesteia, înregistrează fapte în cazierul fiscal.

 Sunt completate prevederile legale referitoare la situațiile în care nu se acordă autorizație de distribuție. Astfel, se precizează că nu se acordă autorizație de distribuție, în cazul în care persoanele pentru care se solicită extrasul de pe cazierul judiciar, potrivit normelor metodologice, au fost condamnate pe plan intern sau internațional, pentru infracțiuni de evaziune fiscală sau infracțiuni privind regimul vamal.

 Se clarifică faptul că în cazul reorganizării, potrivit legii, a unui distribuitor autorizat, drepturile și obligațiile ce îi revin acestuia în baza autorizației de distribuție pot fi transmise către o altă societate, fără a fi necesară autorizarea, numai dacă aceasta deține la rândul său calitatea de distribuitor autorizat. Totodată, se precizează că în situația în care societatea existentă sau care ia naștere în urma reorganizării, nu deține calitatea de distribuitor autorizat, aceasta trebuie să parcurgă procedura de autorizare, putând însă să utilizeze avizul tehnic favorabil obținut de distribuitorul autorizat care se reorganizează, acest document pastrându-și valabilitatea.

 Sunt menționate modalitățile prin care se poate depune sau completa documentația necesară pentru obținerea autorizației de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale, respectiv la registratura instituției, prin poștă, precum și prin intermediul poștei electronice.

 Sunt introduse dispoziții privind obligativitatea unităților de service acreditate de a ține evidența propriilor tehnicieni de service înregistrați pentru fiecare distribuitor autorizat, de a actualiza această evidență ori de câte ori intervin modificări, în urma aprobării acestora de către comisie și de a de a comunica, în scris, în termen de maximum 10 zile de la data producerii evenimentului, tuturor distribuitorilor din a căror rețea de service face parte, modificările intervenite în ceea ce privește tehnicienii de service, respectiv: înregistrarea tehnicienilor de service, retragerea înregistrării tehnicienilor de service, redistribuirea sigiliilor de identificare, inclusiv ca urmare a pierderii acestora.

 Sunt abrogate prevederile legale referitoare la:

▪ procedura de avizare tehnică a modelelor de case de marcat cu rolă jurnal (aparate vechi) întrucât în prezent ICI București avizează tehnic exclusiv aparate de marcat cu jurnal electronic;

▪ semnarea și ștampilarea, de către emitent, a bonurilor fiscale emise de casele de schimb valutar, având în vedere dispozițiile art.V din OG nr.17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;

▪ procedura de atribuire a numerelor de ordine din Registrul de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în județ sau în municipiul București, pentru aparatele de marcat cu rolă jurnal;

▪ obligația operatorilor economici care doresc obținerea autorizației de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale, de a depune la comisie, certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului atât pentru ei, cât și pentru operatorii economici propuși ca unități acreditate, precum și certificatele de cazier judiciar ale administratorilor, atât pentru operatorul economic solicitant, cât și pentru operatorii economici propuși ca unități acreditate de către acesta, inclusiv pentru tehnicienii de service, întrucât informațiile cuprinse în aceste documente urmează a fi obținute de către persoana desemnată din cadrul direcției de specialitate.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending