ECONOMIE
Normele de completare a Declarației statistice Intrastat, publicate în Monitorul Oficial
Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Ordinul INS nr. 1.623/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declarației statistice Intrastat a fost publicat în Monitorul oficial nr. 1265 din 29 decembrie 2022. Redăm, mai jos, principalele prevederi ale actului normativ.
Normele de completare a Declarației statistice Intrastat
Declarația statistică Intrastat în România
Declarația statistică Intrastat este o declarație obligatorie conform Legii nr. 422/2006, cu modificările ulterioare, pentru schimburile de bunuri între România și alte state membre ale Uniunii Europene. Importurile intra-UE reprezintă fluxuri de bunuri din alte state membre ale Uniunii Europene către teritoriul României, iar exporturile intra-UE reprezintă fluxurile de bunuri care părăsesc teritoriul României cu destinația alte state membre ale Uniunii Europene (Uniune).
Obligația de raportare în sistemul statistic Intrastat
Obligația furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici care îndeplinesc simultan următoarele condiții:
1. sunt înregistrați în România în scopuri de taxă pe valoare adăugată – adică au cod de identificare fiscală;
2. efectuează comerț intra-UE cu bunuri;
3. valoarea totală anuală a comerțului intra-UE cu bunuri depășește pragul valoric stabilit anual de Institutul Național de Statistică, separat pentru cele două fluxuri, introduceri și, respectiv, expedieri de bunuri.
Obligațiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către Institutul Național de Statistică pe baza declarațiilor statistice Intrastat din anul precedent și a informațiilor din deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intra- UE, VIES, furnizate de Ministerul Finanțelor, la nivel de operator economic cu activitate de comerț intra-UE cu bunuri. Schimbul de date între Institutul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor are loc într-un singur sens, respectiv Ministerul Finanțelor furnizează Institutului Național de Statistică informațiile din deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intra-UE, VIES, pentru fiecare operator economic care realizează schimburi intra-UE de bunuri în luna de referință, însă Institutul Național de Statistică nu furnizează sub nicio formă și pe nicio cale informații statistice colectate în cadrul sistemului statistic Intrastat la nivel de operator economic.
Praguri valorice Intrastat
Institutul Național de Statistică a stabilit un nivel al pragurilor valorice Intrastat de 1.000.000 lei atât pentru expedieri de bunuri, cât și pentru introduceri de bunuri.
Un operator economic a cărui valoare anuală pentru importurile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 1.000.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de introducere. Un operator economic a cărui valoare anuală pentru exporturile intra-UE de bunuri este egală sau mai mare de 1.000.000 lei trebuie să declare pentru fluxul de expediere.
Tipuri de declarații statistice în funcție de valoarea anuală a schimburilor intra-UE de bunuri
Tip de declarație | Importuri intra-UE | Exporturi intra-UE |
Nu există obligația de a transmite Declarația statistică Intrastat | mai mici de 1.000.000 lei | mai mici de 1.000.000 lei |
Declarație standard, în care se completează toate informațiile, mai puțin valoarea statistică | egale sau mai mari de 1.000.000 lei și mai mici de 10.000.000 lei | egale sau mai mari de 1.000.000 lei și mai mici de 20.000.000 lei |
Declarație extinsă, în care se completează toate informațiile, inclusiv valoarea statistică | egale sau mai mari de 10.000.000 lei | egale sau mai mari de 20.000.000 lei |
Remarcă: Dacă un operator economic este obligat să transmită declarații statistice Intrastat pentru ambele fluxuri, este posibil ca pentru unul din fluxuri să transmită declarația standard, iar pentru celălalt flux să transmită declarația extinsă. În acest caz, este permisă transmiterea declarației extinse pentru ambele fluxuri.
Declarația statistică Intrastat trebuie transmisă de operatorii economici care au atins sau au depășit pragul valoric Intrastat în anul anterior celui de referință sau îl ating sau îl depășesc în anul de referință, separat pentru importuri și exporturi intra-UE de bunuri. Astfel, acești operatori economici devin furnizori de informații statistice Intrastat.
Pentru anul de referință, furnizorii de informații statistice Intrastat sunt:
a) operatorii economici care au avut obligația de raportare în sistemul statistic Intrastat pentru întregul an anterior celui de referință și care, pe tot parcursul anului anterior celui de referință, au realizat un nivel al schimburilor intra-UE de bunuri superior nivelului pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referință, separat pentru fiecare flux. Aceștia completează și transmit Declarația statistică Intrastat pentru întregul an de referință;
b) operatorii economici care au dobândit obligația de raportare pentru sistemul statistic Intrastat în cursul anului anterior celui de referință, prin depășirea pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul anterior celui de referință, separat pentru fiecare flux. Aceștia completează și transmit Declarația statistică Intrastat pentru întregul an de referință;
c) operatorii economici care depășesc nivelul pragurilor valorice Intrastat în cursul anului de referință, separat pentru fiecare flux. Obligația de raportare pentru sistemul statistic Intrastat a acestora intervine în luna în care valoarea cumulată de la începutul anului de referință a schimburilor intra-UE de bunuri depășește nivelul pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referință, separat pe cele două fluxuri.
Pragul valoric Intrastat pentru declararea valorii statistice se aplică acelor furnizori de informații statistice Intrastat care în anul anterior celui de referință sau în anul de referință au înregistrat valori anuale, separat pentru fiecare flux, peste nivelul pragului valoric Intrastat stabilit pentru valoarea statistică la 10.000.000 lei pentru importuri intra-UE și, respectiv, 20.000.000 lei pentru exporturi intra-UE.
Operatorii economici au obligația să transmită date pentru sistemul statistic Intrastat pentru importurile și exporturile intra- UE de bunuri lunare, întotdeauna până la sfârșitul anului de referință în care pragul valoric Intrastat a fost depășit și pentru următorul an calendaristic. După un an calendaristic întreg în care furnizorul de informații statistice nu a realizat un nivel al schimburilor intra-UE de bunuri, exprimat în valori cumulate de la începutul anului calendaristic, superior nivelului pragului valoric Intrastat stabilit pentru importuri și/sau exporturi intra-UE, obligația de a raporta date pentru sistemul statistic Intrastat încetează și nu va mai trebui transmisă Declarația statistică Intrastat începând cu luna ianuarie a anului următor. Aceasta se va aplica în condițiile în care pragul valoric Intrastat nu este depășit din nou în cursul anului următor. Regulile menționate vor fi aplicate din nou, în mod separat pentru import intra-UE – introduceri – și export intra-UE – expedieri de bunuri.
Datele statistice Intrastat trebuie furnizate către Institutul Național de Statistică lunar, într-un interval de cel mult 15 zile calendaristice de la expirarea perioadei de referință.
Furnizorul de informații statistice poate întocmi și transmite Declarația statistică Intrastat singur sau poate apela pentru întocmirea și transmiterea Declarației statistice Intrastat la serviciile unui alt operator economic, ce poartă denumirea de parte terță declarantă.
În cazul în care apelează la serviciile unei părți terțe declarante pentru completarea și transmiterea Declarației statistice Intrastat, furnizorul de informații statistice are obligația de a face dovada existenței unui contract între el și partea terță declarantă. O parte terță declarantă poate transmite date pentru un operator economic numai după ce Institutul Național de Statistică a fost notificat, în scris, de către furnizorul de informații statistice.
Încetarea relațiilor dintre un furnizor de date și o parte terță declarantă trebuie notificată către Institutul Național de Statistică.
Responsabilitatea pentru corectitudinea informațiilor statistice cuprinse în Declarația statistică Intrastat și transmiterea acesteia la termenul legal, conform legislației în vigoare, aparține în exclusivitate furnizorului de informații statistice, respectiv operatorului economic obligat să furnizeze informații statistice Intrastat conform Legii nr. 422/2006, cu modificările ulterioare.
Ce trebuie declarat pentru sistemul statistic Intrastat?
Statisticile privind schimburile intra-UE cu bunuri cuprind toate mișcările de bunuri dintre statele membre ale Uniunii Europene, care măresc sau reduc stocul de resurse materiale al unui stat. Toate bunurile care sosesc pe teritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc teritoriul României cu destinația alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declarația statistică Intrastat.
Practic, aceasta înseamnă că Declarația statistică Intrastat trebuie întocmită pentru importurile și/sau exporturile intra-UE de bunuri în următoarele cazuri:
- schimburi intra-UE de bunuri care implică transfer de proprietate și sunt destinate utilizării, consumului, investiției sau revânzării;
- mișcări de bunuri dintr-un stat membru al Uniunii Europene către România sau mișcările de bunuri din România către alt stat membru al Uniunii Europene, fără transfer de proprietate. Spre exemplu, transferul de stocuri, mișcări de bunuri înainte și după procesare etc.;
- returnarea de bunuri;
- mișcări specifice de bunuri;
- leasing financiar;
- leasing operațional cu o durată de peste 2 ani.
Ce nu trebuie declarat pentru sistemul statistic Intrastat?
Pentru următoarele cazuri nu trebuie întocmită Declarația statistică Intrastat:
- comerțul cu servicii;
- bunuri în tranzit;
- mișcări temporare de bunuri;
- mișcări de bunuri pentru/după reparații și/sau întreținere;
- schimbul de bunuri cu acele teritorii ale statelor membre ale Uniunii Europene ce nu aparțin teritoriului statistic al statelor membre ale Uniunii Europene;
- schimburi de bunuri în cadrul comerțului triunghiular, în situația în care bunurile nu intră pe teritoriul național al României din alte state membre ale Uniunii Europene sau nu sunt expediate din România către alt stat membru al Uniunii Europene.
Pentru informații metodologice detaliate privind statisticile de comerț intra-UE cu bunuri, puteți consulta manualele și ghidurile de pe site-ul www.intrastat.ro, secțiunea Metodologie Intrastat.
Modalități de completare și transmitere a declarațiilor statistice Intrastat
Declarațiile statistice Intrastat se transmit la Institutul Național de Statistică numai în format electronic, declarațiile pe hârtie nefiind acceptate. Pentru aceasta, Institutul Național de Statistică pune la dispoziția furnizorilor de informații statistice Intrastat următoarele modalități electronice de completare și transmitere a declarațiilor statistice Intrastat:
1. aplicația Intrastat online, disponibilă cu titlu gratuit pe site-ul www.intrastat.ro;
2. aplicația Intrastat offline, disponibilă cu titlu gratuit pe site-ul www.intrastat.ro.
Aplicația Intrastat offline permite crearea unui fișier ce conține Declarația statistică Intrastat, pe care furnizorul de informații statistice îl transmite către Institutul Național de Statistică prin una dintre următoarele modalități:
- e-mail, la adresa declarație.intrastat@insse.ro;
- încărcarea fișierului în aplicația online Intrastat disponibilă pe site-ul www.intrastat.ro;
- dacă furnizorul de informații statistice nu are acces la internet pentru a transmite Declarația statistică Intrastat potrivit lit. a) sau b), va copia fișierul cu declarația Intrastat – fișierul cu extensia .xml sau .enc pe un dispozitiv de memorie externă – CD, DVD sau altele și se va adresa direcției teritoriale de statistică în raza căreia își are sediul, solicitând posibilitatea de a transmite prin e-mail fișierul conținând Declarația statistică Intrastat la Institutul Național de Statistică sau va transmite declarația de la orice alt calculator cu acces la internet;
3. software-ul propriu, existent sau dezvoltat de furnizorul de informații statistice, pentru realizarea fișierului care să conțină Declarația statistică Intrastat într-un format predefinit, prezentat în „Manualul de descriere a procedurii pentru crearea altor tipuri de fișiere acceptate de INS”, manual ce poate fi descărcat de pe site-ul www.intrastat.ro sau furnizat la cerere de către Institutul Național de Statistică. Fișierul care conține Declarația statistică Intrastat, în format predefinit, se transmite la Institutul Național de Statistică folosind aceeași procedură descrisă la punctul precedent.
Institutul Național de Statistică recomandă utilizarea aplicațiilor Intrastat online sau offline deoarece acestea conțin reguli de validare predefinite pentru realizarea unor declarații statistice Intrastat corecte și valide.
În cazul în care într-o perioadă de referință sunt realizate schimburi intra-UE de bunuri pe un anumit flux, încadrate la același cod de 8 cifre din NC, cu aceeași țară parteneră, același tip de tranzacție, aceiași termeni de livrare și același mod de transport, acestea pot fi cumulate și declarate într-o singură linie pe declarație.
Institutul Național de Statistică verifică declarațiile statistice Intrastat din punctul de vedere al corectitudinii și completitudinii, iar furnizorii de informații statistice Intrastat pot fi contactați pentru a oferi mai multe detalii privind datele înscrise în declarații sau pentru revizuirea declarațiilor statistice Intrastat transmise anterior.
Orice sesizare din partea Institutului Național de Statistică, prin personalul propriu, adresată furnizorului de informații statistice privind Declarația statistică Intrastat, prin unul din următoarele mijloace: telefon, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare, trebuie soluționată de către furnizorul de informații statistice în maximum 2 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia.
IMPORTANT! Completarea Declarației statistice INTRASTAT este obligatorie, iar transmiterea ei la Institutul Național de Statistică se va face exclusiv pe cale electronică.
Sancțiunile prevăzute de Legea nr. 422/2006:
1. Constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de către furnizorii de informații statistice Intrastat:
- refuzul transmiterii datelor statistice solicitate;
- întârzieri în transmiterea datelor;
- comunicarea de date incorecte și incomplete;
- refuzul de a prezenta, persoanelor autorizate de către conducerea Institutului Național de Statistică, documentele și evidențele necesare verificării datelor statistice;
- neaplicarea măsurilor dispuse de către Institutul Național de Statistică prin atenționări sau procese-verbale de constatare a contravenției.
2. Contravențiile prevăzute la pct. 1 se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.
3. Amenzile prevăzute la pct. 2 se aplică și persoanelor juridice.
La data intrării în vigoare a Ordinului nr. 1.623/2022 se abrogă prevederile Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 5/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declarației statistice Intrastat, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 72 din 25 ianuarie 2022.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil