Economia României ar urma să crească în acest an cu 2,5%, anticipează Comisia Europeană (CE) în Previziunile economice de iarnă, lansate astăzi, informează Mediafax. În toamnă, CE estima o creștere de 1,8%.

În 2024, creșterea economică ar urma să fie de 3%, prognoză majorată de la 2,2%.

În 2023 inflația ar urma să atingă în România 9,7%, prognoză în scădere de la 10,2%, iar în 2024 indicatorul este estimat la 5,5%, de la 6,8% în prognoza de toamnă.

Comisia preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, datorită evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și a sentimentului economic și în ciuda scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier.

Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.

Punerea în aplicare a PNRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și ca urmare a prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se preconizează că exporturile nete vor rămâne negative ca efect al monedei puternice și al cererii scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024 se preconizează o creștere de 3%, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală IAPC a încetinit în decembrie pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, ca urmare a prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.

În ceea ce privește UE și zona euro, creșterea pentru 2022 este acum estimată la 3,5% (atât în UE, cât și în zona euro). Se preconizează că PIB-ul se va majora cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro). Se preconizează că inflația globală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024 în UE. În zona euro, se preconizează că aceasta va încetini de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.

Din toamnă, economia UE a înregistrat o serie de evoluții pozitive. Prețul de referință european al gazului a scăzut sub nivelul de dinaintea războiului, ajutat de o scădere puternică a consumului de gaz și de diversificarea continuă a surselor de aprovizionare. Privind retrospectiv, reziliența gospodăriilor și a corporațiilor a fost impresionantă. În pofida șocului energetic și a inflației record care a urmat, încetinirea din trimestrul al treilea s-a dovedit a fi mai ușoară decât se estimase anterior, iar în trimestrul al patrulea, economia UE a reușit să stagneze în linii mari, în loc de contracția de 0,5% preconizată în toamnă. De asemenea, piețele forței de muncă au continuat să aibă performanțe solide, rata șomajului în UE menținându-se în decembrie la minimul istoric de 6,1%. Trei luni de scădere a ratelor inflației confirmă faptul că, așa cum se preconiza în toamnă, vârful a rămas în urmă. În cele din urmă, sentimentul economic a continuat să se îmbunătățească, ceea ce sugerează că activitatea economică va evita o contracție și în primul trimestru din 2023. Astfel, economia UE va scăpa la limită de recesiunea preconizată în toamnă.

Cu toate acestea, economia UE se confruntă în continuare cu provocări. Inflația de bază a continuat să crească în ianuarie. Consumatorii și firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei și, având în vedere că peste 90% din elementele de bază din coșul IAPC înregistrează creșteri de prețuri peste medie, presiunile inflaționiste continuă să se extindă. Prin urmare, înăsprirea monetară ar trebui să continue, exercitând o presiune asupra investițiilor. Slăbiciunea consumului ar trebui să persiste pe termen scurt, deoarece inflația continuă să depășească creșterea salariilor nominale. În cele din urmă, se preconizează că mediul extern va continua să ofere un sprijin redus economiei UE.

Per ansamblu, evoluțiile recente nu justifică o revizuire substanțială în sens ascendent a profilului de creștere proiectat în toamnă pentru 2023 și 2024. Cu toate acestea, cu un impuls mai puternic de anul trecut care se va prelungi în 2023 și cu o creștere ușor mai bună preconizată în trimestrul curent, până la sfârșitul orizontului de prognoză, volumul producției va fi cu aproape 1% mai mare decât cel proiectat în toamnă. Se preconizează că inflația va încheia anul 2024 cu o treaptă peste țintă, la fel ca în toamnă.

În timp ce incertitudinea în jurul previziunilor rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt în general echilibrate. Cererea internă ar putea să se dovedească mai mare decât se preconizează, dacă recentele scăderi ale prețurilor angro la gaze naturale se transmit mai puternic în prețurile de consum. Cu toate acestea, o posibilă inversare a acestei scăderi nu poate fi exclusă în contextul războiului din Ucraina și al altor tensiuni geopolitice. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă după redeschiderea Chinei, ceea ce ar putea, totuși, să alimenteze inflația globală. Riscurile pentru inflație rămân în mare măsură legate de evoluțiile de pe piețele energetice pe termen scurt, dar riscurile de creștere domină în trimestrele exterioare, deoarece o piață a forței de muncă încă tensionată ar putea duce la o presiune salarială mai puternică decât se anticipa.