Într-o perioadă a schimbărilor semnificative, elevii care aleg drumul excelenței sunt cei care vor moșteni viitorul. CECCAR a ales să le consolideze acest drum și și-a asumat, alături de Ministerul Educației, rolul de promotor al educației financiar-contabile pentru noile generații, printr-o competiție care CONTează pentru traseul lor profesional.

Cea de-a doua ediție a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, inițiat anul trecut de minister, în colaborare cu CECCAR, își va afla marii câștigători la finalul acestei săptămâni. Vineri, 31 mai a.c., elevii cu cele mai bune rezultate obținute la nivel județean și-au etalat competențele în domeniul financiar-contabil în etapa națională a concursului. Adresată elevilor de clasa a XI-a, filiera tehnologică, profil Servicii, calificarea profesională de Tehnician în activități economice, competiția a adus la București primii doi clasați la faza județeană. Astfel, 82 de elevi din 37 de județe au concurat pentru a-și demonstra excelența în domeniul financiar-contabil. La fel ca anul trecut, gazda finalei a fost Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București.

Ceremonia inaugurală a etapei naționale a avut loc joi, 30 mai a.c., la Academia de Studii Economice (ASE), la care au participat prof. dr. Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, prof. Nicoleta Negoianu, inspector-școlar pentru Învățământ profesional și tehnic în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Iuliana Țugui, președinte executiv al comisiei centrale de elaborare a subiectelor concursului, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al Consiliului superior al CECCAR, Aurel Andrei, președintele CECCAR Filiala București, conf. univ. dr. Mirela Nichita, prodecan în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune (ASE), prof. Roxana Carmen Ionescu, directorul Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din București.

Festivitatea de premiere va avea loc sâmbătă, 1 iunie, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, unde vor fi anunțați și recompensanți cei mai buni dintre cei mai buni.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, modificarea OPANAF nr.2420/2022 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost modificată și completată Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea la art.155 alin.(1) lit.a^1), în categoriile de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate, a veniturilor din pensii care depășeau suma lunară de 4.000 lei.

Prevederea se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2022. De asemenea, prin aceeași ordonanță a fost introdus în Codul fiscal art.169^2, potrivit căruia, începând cu anul 2022, persoanele fizice care au obținut venituri din pensii din străinătate, aveau obligația declarării acestei contribuții în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Prin Decizia nr.650 din 15 decembrie 2022, aplicabilă începând cu 28 decembrie 2022, data publicării în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.XXIV  pct.13 [cu referire la art.155 alin.(1) pct.a^1)], din OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt neconstituționale.

Prin Legea nr.391/2023, care aprobă OUG nr.4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, a fost clarificată modalitatea de aplicare a dispozițiilor art.155 alin.(1) lit.a^1) și ale art.169^2 din Codul fiscal până la data intrării în vigoare a Deciziei Curții Constituționale a României nr.650/2022, în cazul persoanelor fizice care au obținut venituri din pensii din străinătate în perioada 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv. Astfel, pentru veniturile din pensii din străinătate realizate în perioada menționată, aceste persoane nu datorează, nu declară și nu plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Prin OPANAF nr.2420/2022 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, a fost stabilită procedura de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au obținut venituri din pensii din străinătate și care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

În acest context, întrucât persoanelor menționate nu le mai revin obligații declarative și de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii din străinătate, ANAF precizează că este necesară actualizarea ordinului de mai sus, în sensul eliminării din cuprinsul acestuia a dispozițiilor care vizează stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru aceste categorii de venituri.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de HOTĂRÂRE a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin care se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 3.700 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 12,12%, față de luna iunie 2024. „În luna iunie 2024 tariful orar este de 19,960 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna iulie 2024 tariful orar va fi de 22,024 lei/oră pentru un program complet de lucru de 168,000 ore/lună”, se precizează în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

Potrivit MMSS, în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă un procentaj de 13,9 % din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia 1.871.266 salariați.

Majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează, pe lângă cei 1.871.266 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații, astfel: ● modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78 alin.(3)); ● modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151); ● majorarea plafonului în funcție de care persoanelor fizice ce obțin venituri non-salariale le poate reveni obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile estimate; ● majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3)); ● modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice – art.98).

Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare, că urmează a fi îndeplinită procedura privind efectuarea testului IMM, prevăzută de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Măsura creșterii salariului minim afectează sectoare cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.