Rețele sociale

ECONOMIE

MIPE: România a transmis Comisiei Europene propunerea de ajustare a PNRR

Radio CECCAR FM

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a transmis, astăzi, Comisiei Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, a anunțat MIPE, într-un comunicat.

„Documentul include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant cu 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse modificări generate de situația geo-politică actuală care au dus la creșterea prețurilor la materiale de construcții și  întreruperea lanțurilor de aprovizionare, motiv pentru care unele măsuri incluse inițial în PNRR nu mai pot fi îndeplinite (în totalitate sau parțial). O altă modificare vizează introducerea noului capitol REPowerEU, prin care România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro”, se menționează în comunicat.

Transmiterea oficială a documentului marchează finalizarea discuțiilor informale cu reprezentații Comisiei, care au sprijinit autoritățile române în procesul de revizuire a PNRR, dar și a procesului de consultare atât cu actorii interesați din mediul economic și sociali, cât și cu toate instituțiile publice responsabile de implementarea PNRR.

„Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la propunerea de ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență. A fost un efort de echipă, susținut și continuu. De asemenea, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani pe care îi mai avem la dispoziție pentru atragerea banilor prin PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont de implementare mai mare cu trei ani. În același timp, România va beneficia de noi investiții pentru creșterea rezilienței și independenței energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU”, a declarat ministrul de resort Adrian Câciu.

Propunerea de ajustare vizează modificări în baza prevederilor articolului 18 alineatul (2), prin actualizarea Planului pentru a ține seama de diminuarea sprijinului financiar nerambursabil, a articolului 21, care permite modificarea măsurilor ca urmare a unor circumstanțe și a articolului 21.c, prin care se include un nou capitol REPowerEU.

Noile măsuri propuse prin REPowerEU vizează creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile, decarbonizarea sectorului rezidențial prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, dezvoltarea și digitalizarea capacităților de transport, precum și calificarea resurselor umane în raport cu cerințele specifice sectorului de energie regenerabilă.

Printre măsurile ce se regăsesc în capitolul REPowerEU sunt următoarele: utilizarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producția de energie din surse regenerabile, înființarea de ghișee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obținerii informațiilor pentru realizarea investițiilor de eficientizare energetică a clădirilor, dobândirea de noi competențe în domeniul energiei verzi prin cursuri de formare profesională, creșterea producției de energie verde, eficiența energetică la nivelul clădirilor rezidențiale și publice, digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice.

În urma diminuării componentei de grant (asistență financiară nerambursabilă) cu 2,11 miliarde euro, în conformitate cu prevederile articolului 18 din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență și includerii componentei REPowerEU, România va beneficia de o alocare de 28,50 miliarde euro pentru implementarea PNRR. Din aceasta, 13,59 miliarde euro vor fi componenta de grant și 14,91 miliarde euro componenta de împrumut.

Inițial, România a avut prin PNRR o alocare de 29,18 miliarde euro, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.

Țara noastră trebuie să finalizeze implementarea reformelor și investiților finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august 2026. În același timp, fondurile alocate prin Politica de Coeziune 2021-2027 pot fi atrase până la finalul anului 2029.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending