Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat, pe site-ul instituției, un material informativ referitor la principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control, precum și principalele problematici fiscale adresate de contribuabili în semestrul II 2023.

Potrivit documentului, principalele deficiențe constatate de Direcția generală antifraudă fiscală pe linia descoperirii și combaterii evaziunii fiscale pot fi sintetizate astfel:

♦ Cazuri în care contribuabilii au evidențiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la baza operațiuni reale ori au evidențiat alte operațiuni fictive în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, respectiv: A) Înregistrarea de achiziții/livrări fictive succesive de bunuri și/sau servicii, în care sunt interpuse mai multe societăți pe diferite paliere, pe baza unor scheme financiare (de cele mai multe ori extrem de complexe) concepute și puse în aplicare cu scopul de a sustrage sume importante de la plata către bugetul general consolidat al statului și/sau a crea avantaje fiscale unor contribuabili; B) Înregistrarea de livrări intracomunitare fictive, scutite de TVA, cu scopul de a justifica ieșirea din gestiune a mărfurilor, în fapt, mărfurile fiind comercializate pe teritoriul național fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate/declarate și fără a se colecta TVA pentru aceste tranzacții. „În multe dintre situațiile investigate, persoanele și societățile implicate în fapte de evaziune fiscală au dat o aparență de legalitate activităților desfășurate prin îndeplinirea formală a obligațiilor declarative și/sau întocmirea unor documente justificative care respectă formal prevederile legale incidente. Dincolo de aceste aparențe, din verificarea modului în care au fost derulate operațiunile între entitățile de pe lanțul de tranzacționare au fost constatate împrejurări privind săvârșirea unor fapte de evaziune fiscală și au fost sesizate organele de urmărire penală competente, iar pentru asigurarea recuperării prejudiciilor au fost instituite măsuri asigurătorii”, precizează ANAF; C) Înregistrarea de către anumiți contribuabili în evidența contabilă în mod direct, fără interpunerea altor societăți, a unor documente care figurau emise de entități cu un comportament fiscal inadecvat. Tratamentul acestor situații a constat, de asemenea, în constatarea împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele, cuantificarea prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului și sesizarea organelor de urmărire penală. „Prin înregistrarea unor documente (facturi, borderouri de achiziție, file din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol etc) se disimulează adevărata proveniență a bunurilor menționate în aceste documente, acestea putând proveni din contrabandă, producție nedeclarată, evaziune fiscală sau furt și, în același timp, se ascunde beneficiarul real al venitului corespunzător al acestor mărfuri”, subliniază ANAF.

♦ Cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat, în tot sau în parte, în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, respectiv persoane fizice care au realizat de-a lungul mai multor ani (perioade fiscale) activități comerciale, respectiv livrări prin intermediul unor site-uri și societăți care prestează servicii de curierat, fără a-și îndeplini obligațiile declarative. Reconstituirea activității acestora s-a realizat pe baza informațiilor/datelor disponibile la nivelul ANAF, inclusiv a celor furnizate de societățile care asigură serviciile de curierat.

♦ Cazuri în care au fost înregistrate livrări fictive (facturi emise) către societăți care nu recunosc achiziția ori au fost emise bonuri fiscale pentru livrări nereale, aceste operațiuni fictive fiind efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate, în fapt bunurile fiind comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate este disimulată. Specificul acestor fraude este încasarea în numerar a acestor livrări fictive, făcând dificilă identificarea beneficiarului real, mai ales în cazul în care descărcarea fictivă a gestiunii se realizează pe baza unor bonuri fiscale.

♦ Cazuri în care societăți înregistrate în scopuri de TVA emit facturi în baza cărora alte societăți (aparent clienți) își deduc TVA, fără ca emitentul să își îndeplinească obligațiile declarative și/sau de plată. În aceste situații, dacă în urma controalelor fiscale s-a constatat că scopul înregistrării facturilor de achiziție a fost deducerea fără drept a TVA, atunci au fost și vor fi în continuare sesizate organele de urmărire penală.

♦ Tipologia faptelor pentru care au fost aplicate principalele sancțiuni contravenționale: ▪ neconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF; ▪ neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale potrivit reglementărilor legale, respectiv neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate cu amănuntul sau serviciile prestate direct către populație; ▪ neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse/extrase din unitățile de vânzare cu amănuntul și de prestare de servicii direct către populație; ▪ nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor distruse; ▪ nedeclararea în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat sau declararea incorectă a acestora; ▪ nerespectarea disciplinei financiare; ▪ nerespectarea cotelor de adaos comercial prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1) din OUG nr. 67/2023, de către procesatori, distribuitori sau comercianți la vânzarea cu amănuntul și cash&carry.

♦ Deficiențe privind aplicarea legislației fiscale: ▪ nedeclararea veniturilor impozabile obținute din activitățile de comerț electronic (e-commerce) de către persoane fizice; ▪ nedeclararea veniturilor obținute din tranzacțiile cu criptomenede; ▪ nedeclararea veniturilor de natură salarială ale conducătorilor auto care realizează activități de transport alternativ pentru societăți care acționează prin intermediul platformelor digitale avizate tehnic; ▪ nedeclararea în tot sau în parte a orelor lucrate de către angajații societăților care prestează servicii de livrare alimente prin intermediul platformelor digitale; ▪ nedeclararea veniturilor obținute de persoane fizice din activitatea de creare de conținut online și promovarea pe diferite platforme media; ▪ comercializarea de substanțe din categoria suplimentelor alimentare folosindu-se nelegal cota redusă de TVA; ▪ identificarea unor contribuabili care au efectuat achiziții de bunuri si servicii de la parteneri declarați în inactivitate fiscală; ▪ realizarea achizițiilor intracomunitare de autovehicule prin intermediul unor societăți de tip fantomă create în alte state membre; ▪ ridicarea și utlizarea numerarului din casieria societății în interesul unor persoane cu funcții de decizie în societate, fără a întocmi documente justificative și fără a evidenția operațiunile în contabilitate.

În ceea ce privește Direcția generală coordonare control fiscal, între principalele constatări identificate de organele cu atribuții de inspecție fiscală se regăsesc: ▪ TVA neadmisă la deducere pentru servicii facturate, fără a deține documente care să justifice achiziția acestora în folosul operațiunilor taxabile ale societății verificate; ▪ TVA deductibilă ajustată, aferentă cheltuielilor rezultate în urma scăderii din gestiune a mărfurilor degradate pentru care nu a fost îndeplinită condiția distrugerii; ▪ TVA neadmisă la deducere aferentă tranzacțiilor încheiate cu parteneri inactivi; ▪ TVA ajustată aferentă pierderilor tehnologice/rebuturi/deșeuri peste limitele legale; ▪ TVA colectată suplimentar, reprezentând TVA colectată aferentă livrărilor “triunghiulare” pentru care nu a fost justificată scutirea livrărilor efectuate de societatea verificată; ▪ TVA colectată suplimentar aferentă unor livrări intracomunitare pentru care societatea verificată nu a făcut dovada valabilității codului de TVA al clientului; ▪ TVA neadmisă la deducere aferentă unor achiziții de servicii de la un furnizor radiat; ▪ cheltuieli nedeductibile reprezentând cheltuieli cu amortizarea fiscală care depășesc veniturile aferente amortizării contabile, acestea nefiind efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, precum și lipsa certificatului de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul de rezidență al beneficiarului de venituri; ▪ cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, reprezentând cheltuielile cu servicii intragrup licențiere drepturi de proprietate intelectuală și servicii de gestionare strategică a activelor facturate de către societatea afiliată; ▪ cheltuieli nedeductibile cu dobânzile și diferențele de curs valutar, înregistrate în baza contractelor de împrumut încheiate cu societatea afiliată; ▪ înregistrarea eronată a unor cheltuieli deductibile, reprezentând cheltuieli cu descărcarea gestiunii titlurilor de participare, din vânzarea cărora au fost înregistrate venituri, considerate ca fiind neimpozabile la calculul impozitului pe profit; ▪ neîntocmirea și neutilizarea documentelor justificative contabile pentru operațiunile efectuate; ▪ completarea eronată a decontului de TVA, prin declararea eronată a sumei taxei deductibile pentru care a luat naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, a sumei taxei pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în condițiile prevăzute de lege, respectiv declararea eronată a sumei taxei colectate a cărei exigibilitate a luat naștere în perioada fiscală de raportare; ▪ neînregistrarea TVA colectată cu cota de 19%, aferentă veniturilor din transmisii video electronice, conform prevederilor legale; ▪ neîndeplinirea obligației de a depune declarații de venit cu privire la veniturile din alte surse obținute din străinătate; ▪ neînregistrarea TVA colectată aferentă unei bazei de impunere constituită din contravaloarea lucrărilor executate și nedecontate până la data finalizării lucrărilor; ▪ neînregistrarea în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire.

Principalele deficiențe identificate de Direcția generală control venituri persoane fizice se referă, printre altele, la: ▪ modul de completare a situațiilor financiare depuse de persoanele juridice/persoanele juridice în cadrul cărora persoanele fizice dețin calitate de asociat/acționar; ▪ modul de organizare și conducere a evidenței contabile la persoanele juridice deținute/administrate de către persoanele fizice verificate, cu privire la raporturile economice/juridice derulate între acestea; de exemplu: înregistrarea împrumuturilor acordate de către acționari/asociați în alte conturi decât cel dedicat acestor operațiuni (ex. contul 462 sau contul 167), împrumuturile acordate societății nu sunt evidențiate analitic, pe fiecare împrumutător etc.; ▪ neîndeplinirea, de către birourile notariale implicate, a obligațiilor declarative privind operațiunile de vânzare-cumpărare de bunuri imobile; ▪ modul de completare a declarației de patrimoniu și de venituri (prin necompletarea/completarea eronată a rubricilor prevăzute), pe care persoana fizică verificată are obligația să o depună în termen de 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare conform art. 138, alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și al cărei model este aprobat prin OPANAF nr. 3704/2015; ▪ modul de completare a declarației unice (prin completarea eronată a rubricilor prevăzute/ nedeclararea tuturor veniturilor) depuse de persoanele fizice; ▪ nedeclararea la autoritățile fiscale române a veniturilor obținute din orice surse pe teritoriul altor state de către persoanele fizice rezidente fiscal în statul român; ▪ interpretarea eronată a prevederilor legale referitoare la sarcina probei în dovedirea situației de fapt fiscale (art.73 alin. (1) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare); ▪ transmiterea de documente solicitate de către organul fiscal care efectuează verificarea situației fiscale personale în copie neasumată sau necertificată ”conform cu originalul”.

Documentul informativ publicat de ANAF prezintă și principalele arii de interes pentru care au solicitat asistență contribuabilii în semestrul II 2023, identificate în Formularul de contact, respectiv în apelurile primite prin intermediul Call-center-ului ANAF.

Astfel, principalele arii de interes pentru care au fost adresate solicitări prin Formularul de contact (e-mail) sunt: ▪ depunerea declarațiilor fiscale; ▪ plata obligațiilor fiscale; ▪ înregistrarea în serviciul Spațiul Privat Virtual; ▪ înregistrarea fiscală.

Principalele arii de interes pentru care au fost adresate întrebări prin Contact-center-ul ANAF sunt: ● Codul fiscal (TVA, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități independente, contribuții sociale obligatorii, impozit pe profit); ● Codul de procedură fiscală (depunerea declarațiilor fiscale, înregistrarea fiscală și evidența contabilă și fiscală, executarea silită, organul fiscal competent, plata obligațiilor fiscale); ● Înregistrarea în serviciul Spațiul Privat Virtual; ● Campania privind depunerea Declarație unică (212) – privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice; ● Informații referitoare la serviciile electronice ale ANAF.